Capacitatea de răspuns a României în cazul unui accident nuclear este limitată de un deficit critic de personal specializat în cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). Președintele instituției, Cantemir Ciurea-Ercău, a avertizat că, deși primele zile de urgență pot fi gestionate, instituția nu poate menține un răspuns pe termen lung. Lipsa de specialiști ar putea duce la epuizarea rapidă a echipelor aflate în serviciu, afectând siguranța populației în caz de criză radiologică.
Problema resurselor umane a fost identificată încă din anul 2024, în urma unor exerciții de antrenament pentru scenarii de dezastru nuclear. Deși situația a fost inclusă în raportul de activitate al CNCAN și comunicată Guvernului în repetate rânduri, problema rămâne nerezolvată. Cantemir Ciurea-Ercău explică faptul că numărul de angajați care au ieșit la pensie a depășit volumul de noi recrutări efectuate, iar restricțiile bugetare au împiedicat completarea posturilor rămase vacante în schemă.
În ceea ce privește mecanismul de alertare, România dispune de convenții internaționale de notificare care permit comunicarea rapidă a unui incident. Dacă un accident nuclear are loc pe teritoriul Ucrainei, România va fi anunțată imediat prin acordurile existente cu țările vecine. În primele două ore de la informarea CNCAN, instituția va efectua primele notificări către cetățeni, moment în care Sistemul Național de Răspuns la Urgență și IGSU vor prelua responsabilitatea comunicării publice.
Pregătirea autorităților se realizează prin simulări periodice, însă frecvența acestora este subiect de discuție. Exercițiile parțiale sunt organizate anual, în timp ce exercițiile naționale generale, care implică toate structurile din Sistemul Național de Răspuns la Urgență, au loc o dată la trei ani. Cantemir Ciurea-Ercău susține că această frecvență este necesară pentru a permite implementarea măsurilor de îmbunătățire identificate în urma testelor anterioare, evitând astfel repetarea aceleiași proceduri fără evoluție.
Din exercițiile de simulare realizate până în prezent, autoritățile au identificat necesitatea de a combate eficient dezinformarea. Cea mai mare provocare într-un scenariu de criză nucleară este stoparea răspândirii știrilor false, care pot genera panică nejustificată în rândul cetățenilor. Gestionarea informației corecte este considerată esențială pentru menținerea ordinii și a siguranței publice în timpul unui eveniment de amploare care implică riscuri radiologice semnificative pe teritoriul țării.
Sistemul Național de Răspuns la Urgență coordonează intervenția statului în caz de catastrofe, implicând forțele de ordine, serviciile de urgență și instituțiile de control. În România, acest mecanism este structurat pentru a asigura o reacție unitară între autoritățile civile și cele de apărare, fiind testat periodic prin exerciții de simulare pentru a verifica capacitatea de intervenție și comunicare în condiții de stres extrem.