Generalul Alexandru Grumaz a criticat dur modul în care s-a desfășurat audierea parlamentară a lui Radu Miruță, propus la Ministerul Apărării în cabinetul Siegfried Mureșan. Această audiere, care a avut loc pe 28 septembrie în fața comisiilor de apărare, a fost marcată de prezența unor militari care l-au însoțit pe politician. Conform analistului, acest gest confundă instituția de stat cu o candidatură politică, afectând normele democratice pe care România le-a consolidat de-a lungul timpului.
În cadrul evenimentului, Radu Miruță s-a prezentat în fața comisiilor însoțit de mai mulți militari, fapt care a generat controverse privind statutul acestora. Deși fostul ministru Ionuț Moșteanu a susținut că prezența militarilor era firească deoarece Miruță este ministru în funcție, Grumaz subliniază că acesta nu raporta ca ministru, ci candida. Deoarece guvernul Bolojan gestionează interimatul de peste 140 de zile după demiterea sa pe 5 mai, argumentul formal de a avea subordonați nu pare să fie aplicabil în contextul unei audieri de învestire.
Prezența cadrelor militare în sala de audieri este considerată un prejudiciu de imagine pentru Armată, deoarece transmite mesajul că instituția are un favorit politic. Alexandru Grumaz a punctat faptul că neutralitatea nu este un simplu detaliu de protocol, iar Constituția interzice militarilor activi apartenența la partide sau implicarea în activitate politică. Chiar dacă intenția nu a fost una de partizanat, percepția publică și încrederea în neutralitatea armatei sunt afectate, fiind un capital care nu poate fi recuperat ușor prin comunicate.
Situația este agravată de faptul că militarii nu au putut oferi explicații reporterilor despre cine i-a invitat sau în ce calitate au fost prezenți. Dacă prezența lor a fost o sarcină de serviciu, ar fi trebuit să existe un ordin oficial, iar dacă a fost o opțiune personală, aceasta ridică semne de întrebare privind utilizarea uniformei în scopuri politice. Grumaz îi numește pe acești militari „figuranți ai unei tabere”, observând că rezultatul audierii, un aviz negativ cu 17 voturi pentru și 21 împotrivă, nu a ajutat imaginea candidatului.
Controlul civil democratic asupra forțelor armate reprezintă un criteriu esențial pe care România l-a îndeplinit pentru aderarea la NATO, bazat pe separarea comandei militare de competiția politică. Într-un context geopolitic tensionat pe flancul estic, unde armata este garantul securității, astfel de confuzii de roluri trimit semnale negative atât aliaților, cât și adversarilor. Alexandru Grumaz solicită ca Ministerul Apărării să clarifice public cine a dispus prezența militarilor și să reitereze faptul că armata aparține statului, nu candidaturilor.
Instituțiile de securitate din România, inclusiv Comandamentul Apărării Cibernetice al MApN, fac parte din categoria entităților care au utilizat software de la o firmă din SUA deținută de ruși. Această problemă de securitate cibernetică a fost raportată de Politico, subliniind vulnerabilitățile prin care trec agențiile de poliție și structurile de apărare din Europa și SUA.