Jurnalista de investigație Emilia Șercan a criticat dur un comunicat emis de Serviciul Român de Informații (SRI), prin care instituția a luat la țintă pe Ludovic Orban. Criticile sale s-au concentrat pe modul de comunicare al serviciului și pe lipsa de transparență legată de identitatea conducătorilor acestuia. Emilia Șercan a subliniat că atacul asupra unui politician critic la adresa SRI reprezintă un gest scandalos, evidențiind în același timp dificultățile instituției de a comunica public eficient.
Un punct central al criticilor vizează utilizarea termenului de „persoană” în comunicatul SRI pentru a descrie interimul conducerii. Emilia Șercan a observat că instituția a menționat că identitatea persoanei care asigură interimatul este publică, fără a numi însă direct funcționarul. Jurnalista a precizat că această „persoană” este generalul cu patru stele Răzvan Ionescu, un personaj pe care publicul din România nu l-a văzut niciodată la față în spațiul public.
Emilia Șercan a evidențiat faptul că Răzvan Ionescu își ascunde fața în cadrul ședințelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Această abordare a fost observată în cadrul ședințelor de pe 29 iunie 2026 și 7 septembrie 2026, precum și la evenimentul de pe 15 iunie. Jurnalista susține că acest comportament este în deplină concordanță cu politica de ermetizare a activității SRI, menționând că nici măcar pe site-ul oficial al instituției nu există o fotografie cu acesta.
Singura imagine disponibilă pe internet cu generalul Răzvan Ionescu datează din anul 2017, moment în care acesta a fost investit în funcția de prim-adjunct al directorului SRI. Emilia Șercan a descris acea fotografie ca fiind una a unui „tânăr ficior”, subliniind că, de atunci, acesta nu a mai apărut în public. Singurele momente în care generalul a fost în aceeași încăpere cu un fotograf au fost ședințele CSAT, unde totuși și-a acoperit trăsăturile.
Comunicatul SRI a fost emis ca răspuns la acuzațiile făcute de Ludovic Orban. Acesta din urmă a susținut că serviciile de informații l-au sfătuit pe președintele Nicușor Dan să aibă încredere în PSD. Tensiunea dintre politician și serviciul de informații a fost astfel amplificată de modul în care SRI a ales să răspundă oficial la aceste afirmații.
Instituțiile de securitate din România funcționează sub un regim strict de confidențialitate, însă deciziile luate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) rămân sub atenția constantă a opiniei publice. CSAT este organismul care coordonează politicile de apărare și securitate națională, iar prezența liderilor serviciilor de informații la aceste ședințe este un element cheie pentru monitorizarea stabilității instituționale.