Serviciul Român de Informații a emis un comunicat de presă prin care a reacționat la afirmațiile făcute de Ludovic Orban la televiziunea publică pe 20 octombrie. Instituția a considerat regretabile și iresponsabile acuzațiile nefondate privind implicarea politică a serviciului, menționând că succesul sau eșecul unor formațiuni politice nu poate fi atribuit SRI. Reacția a generat controverse în mediul politic, fiind interpretată de unii deputați ca o ieșire instituțională neobișnuită și disproporționată.
Deputatul PNL Alexandru Muraru a calificat comunicatul SRI drept o eroare gravă și o ieșire impardonabilă, aproape fără precedent. Acesta susține că serviciile de informații nu trebuie să intre în războaie publice cu oamenii politici, deoarece misiunea lor este protejarea securității naționale și a cetățenilor. Alexandru Muraru a avertizat că o astfel de reacție riscă să afecteze credibilitatea instituției și încrederea publicului în neutralitatea politică a profesioniștilor care lucrează în cadrul SRI.
Alexandru Muraru a subliniat, de asemenea, un contrast izbitor între această intervenție și tăcerea SRI în fața altor acuzații grave. Deputatul a menționat lipsa de indignare instituțională în cazul documentarului Recorder, în care Dan Vîlceanu a relatat despre presupusa implicare a conducerii SRI în formarea unui guvern. Totodată, el a amintit lipsa de reacții în urma acuzațiilor privind incapacitatea instituției de a contracara operațiunile de influență care au favorizat candidatura lui Călin Georgescu.
Deputatul USR Cătălin Drulă a criticat dur comunicatul emis la ceas de noapte, considerând că acesta conține amenințări abia voalate. Cătălin Drulă a afirmat că această mișcare ar trebui să aprindă toate semnalele de alarmă, reprezentând reflexe anti-democratice ale conducerii instituției. Acesta a menționat că o democrație nu poate funcționa cu servicii care nu sunt supuse supravegherii civile și a criticat faptul că interimatul este asumat de un general.
În comunicat, SRI a respins acuțiunile lui Ludovic Orban, argumentând că limbajul suburban la adresa conducerii sale determină această reacție. Serviciul a precizat că interimatul conducerii nu este nici secret, nici ilegal, fiind o situație conformă cu legea. Instituția a reiterat faptul că nu participă la înțelegeri politice și că își desfășoară activitatea exclusiv în limitele stabilite de Constituția României și de lege, continuând să asigure securitatea statului.
Contextul politică actual este marcat de tensiuni legate de modul în care instituțiile de stat interacționează cu liderii de opinie și politicienii. Disputa ridică întrebări privind controlul civil asupra serviciilor de informații și necesitatea menținerii unei distanțe clare între activitatea de intelligence și arena politică. Această evoluție subliniază importanța transparenței și a respectării rolului constituțional al organelor de securitate într-un stat de drept.