Președinția României a anunțat, în luna mai 2026, achiziționarea unui contract de lobby cu o firmă specializată din SUA. Scopul oficial al acestui acord este îmbunătățirea relațiilor dintre România și Administrația de la Casa Albă. Contractul a fost semnat cu firma Eversheds Sutherland (US) LLP, însă detalii privind modul de utilizare a sumei de 3 milioane de dolari din bugetul statului nu au fost făcute publice de către autorități.
Deși în SUA firma are obligația de a declara activitățile de lobby și sumele încasate către Departamentul pentru Justiție, în România situația este diferită. Palatul Cotroceni și CSAT au decis secretizarea contractului, fără a oferi explicații suplimentare despre cheltuielile de 3 milioane de dolari. Contractul are o durată estimată de o lună, însă există posibilitatea ca acest acord să fie prelungit de către instituțiile implicate.
Situația actuală a președintelui Nicușor Dan amintește de precedente istorice de contracte de lobby în România. În trecut, Petre Roman și Adrian Sârbu au plătit 200.000 de dolari unei firme de asigurări din SUA pentru promovarea țării, bani transferați din contul Ministerului de Externe condus de Adrian Năstase. Acea afacere a implicat un raport trimis către un guvern de la Budapesta, în care s-au justificat doar 22.000 de dolari pentru taxe și salarii.
Un alt caz relevant a fost cel al lui Adrian Severin, care a încheiat un contract de 500.000 de dolari cu o firmă de lobby americană. După o plată de 75.000 de dolari, acesta a primit informații despre integrarea în acordul GATT, deși România era deja membră a acestui acord încă din anul 1971. Curtea de Conturi a anchetat acest caz timp de cinci ani, însă responsabilitatea pentru banii plătiți a fost atribuită unui contabil de la Ministerul de Externe.
În prezent, Nicușor Dan se confruntă cu o realitate în care interacțiunea cu Trump a fost limitată la o simplă fotografie, fără acces real la decizii. Există temeri că eforturile de lobby de milioane de dolari ar putea să nu producă rezultate concrete pentru poziția României. Această abordare de gestionare a fondurilor publice pentru relații externe a fost marcată în trecut de lipsa de eficiență și de lipsa de transparență în procesul de achiziție.
Deciziile privind securitatea și relațiile externe ale României sunt discutate frecvent în cadrul CSAT, instituție care a participat la secretizarea acestui contract. În contextul actual, discuțiile de la nivel înalt vizează și măsuri de prevenție și securitate regională. Aceste procese decizionale se desfășoară într-un cadru în care transparența contractelor de consultanță externă rămâne un subiect de interes pentru instituțiile de control.