Proiectul hidrocentralei de la Răstolița, județul Mureș, continuă să genereze controverse majore, în ciuda deciziilor judecătorești definitive. Statul român încearcă finalizarea acestui șantier început pe baza unei autorizații din decembrie 1990, după ce au fost investite peste 200 de milioane de euro. Pentru continuarea lucrărilor, este necesară defrișarea a peste 30 de hectare de pădure, situate în zona protejată a Parcului Național Călimani, și devierea a șase pâraie de munte.
Guvernul și foștii miniștri ai Energiei, Sebastian Burduja și Bogdan Ivan, susțin că investiția este vitală pentru siguranța națională. Totuși, Hidroelectrica recunoaște oficial, în documente financiare, că nu deține niciun studiu tehnic sau științific care să fundamenteze această urgență sau importanța strategică a barajului. În prezent, capacitatea de producție estimată pentru această centrală este infimă, reprezentând sub 0,1% din totalul curentului electric produs în România la pornire.
În mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut suspendarea defrișărilor, însă Hidroelectrica susține că decizia nu îi este opozabilă. În acest context, firme contractante precum Austro Someș au continuat tăierile de arbori în situl Natura 2000. În paralel, Garda de Mediu Mureș nu a aplicat nicio sancțiune în ultimii doi ani, invocând faptul că nu cunoaște conținutul hotărârilor judecătorești emise de instanțe.
Pentru a evita blocajele juridice, Parlamentul a promulgat în septembrie 2026 o lege care modifică modul de gestionare a ariilor protejate. Noua legislație obligă Ministerul Mediului să modifice granițele parcurilor naționale în 60 de zile, la cererea companiilor cu șantiere vechi de după anul 2007. De asemenea, decizia de a clasifica proiectele ca fiind de securitate națională a fost mutată din competența experților în cea a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Situația financiară a proiectului este critică, având în vedere că contractorul principal, Hidroconstrucția S.A., a intrat în insolvență. Hidroelectrica avertizează că eventuala anulare a autorizațiilor poate impune demolarea construcțiilor deja executate. Deși oficialii susțin că lucrările sunt finalizate în proporție de 90-98%, experții indică faptul că aceste cifre nu reflectă realitatea din teren, iar echipamentele riscă să fie ieșite din garanție din cauza timpului petrecut pe șantier.
Conflictul juridic și administrativ privind infrastructura energetică este unul recorrent în România, implicând adesea decizii politice care se suprapun peste regimul de protecție a mediului. În cazul Răstolița, disputele între instituțiile statului, companiile de stat și organizațiile de mediu precum Bankwatch și Declic reflectă tensiunea dintre obiectivele de dezvoltare industrială și respectarea directivelor europene privind conservarea naturii.