Claudiu Năsui a avertizat că noile tehnologii, în special inteligența artificială, vor facilita și amplifica atacurile cibernetice în regiune. În cadrul unei discuții, acesta a subliniat că întreaga zonă a Europei de Est este supusă unor atacuri constante. Contextul actual de digitalizare avansată a serviciilor publice și al instituțiilor crește vulnerabilitatea statelor, făcând din securitatea cibernetică o prioritate de securitate națională și regională.
Problema securității informatice a fost ridicată în urma unor incidente recente care au vizat sisteme digitale esențiale din Republica Moldova. Se menționează că între 700.000 și 750.000 de date ale cetățenilor ar fi ajuns în posesia unor hackeri. Claudiu Năsui a observat că, în Republica Moldova, astfel de atacuri sunt resimțite mult mai frecvent, însă majoritatea tentativelor eșuate nu ajung în atenția publicului datorită intervenției instituțiilor.
Evoluția tehnologică schimbă modul în care atacatorii operează, folosind inteligența artificială pentru a identifica breșe de securitate. Claudiu Năsui explică faptul că aceste sisteme pot căuta simultan numeroase vulnerabilități în infrastructura digitală, complicând eforturile de protecție. Atacatorii caută subtilități în sisteme și, odată găsite, preferă să exploateze breșa în mod discret, rămânând nedetectați pentru o perioadă lungă de timp.
În ceea ce privește natura acestor acțiuni, Claudiu Năsui a menționat posibilitatea unei motivații geopolitice. Deși nu a formulat o concluzie certă din lipsa unor informații complete, el a indicat că amploarea și locația atacurilor sugerează o implicare a unor resurse semnificative. Aceste incidente ar putea face parte dintr-un război hibrid care vizează destabilizarea, atât în Republica Moldova, cât și în România.
Digitalizarea rapidă a serviciilor publice impune o cursă contra cronometru pentru protecția datelor. Cu cât o țară utilizează mai mult tehnologia în activitățile instituțiilor și în serviciile destinate populației, cu atât riscurile devin mai stringente. Protejarea infrastructurii informatice trebuie să evolueze la același ritm cu noile instrumente utilizate de atacatori pentru a preveni compromiterea sistemelor de stat.
Securitatea cibernetică reprezintă un pilon esențial al stabilității în era digitală, fiind strâns legată de reziliența instituțiilor de stat. În contextul actual, vulnerabilitățile informatice nu sunt doar probleme tehnice, ci și instrumente de presiune în cadrul conflictelor de influență. Protejarea datelor cetățenilor și a infrastructurii critice rămâne o provocare constantă pentru toate statele din Europa de Est.