Serviciul secret al Rusiei, FSB, a lansat o campanie extinsă de sabotaj pe teritoriul Europei, vizând în principal industria de apărare și infrastructura logistică. Aceste operațiuni hibride includ atacuri cibernetice, incursiuni cu drone, incendieri și acte de vandalism, menite să submineze sprijinul oferit Ucrainei. Analistul OSINT Clement Molin a evidențiat că România, împreună cu Moldova și regiunea Mării Negre, reprezintă ținte vii în cadrul acestui nou scenariu de conflict asimetric.
Un incident critic a avut loc în Germania, la aeroportul din Leipzig, unde trei drone FPV încărcate cu explozibil au încercat să atace o aeronavă ucraineană de tip Ruslan a companiei Antonov Airlines. Această aeronavă este esențială pentru lanțul logistic militar al țărilor NATO. Tragedia a fost evitată datorită unor erori ale atacatorilor: prima dronă nu a detonat, a doua s-a prăbușit într-o altă aeronavă, iar a treia nu a reușit să decoleze, fiind găsită ulterior de poliție la periferia aeroportului.
Platforma de monitorizare OSINT Malcontent News a înregistrat 497 de acte de război hibrid în Europa de la începutul invaziei din 2022. Din acest total, 454 de cazuri au fost identificate ca fiind operațiuni rusești sau bieloruse. Doar de la începutul lunii septembrie au fost raportate 50 de incidente, dintre care cel puțin 10 au vizat direct industria de apărare sau logistica militară. Rusia folosește civili, inclusiv membri ai unor grupări infracționale locale sau foști recrutori ai Grupului Wagner, pentru a executa aceste misiuni plătite în criptomonede.
În Europa, sabotajele au vizat companii precum LPP Holding în Cehia, unde un incendiu a afectat producția de drone, sau producătorul bulgar EMCO, care a suferit explozii la depozitele de muniție. În Estonia, sediul companiei Milrem Robotics a fost incendiat, un act pe care guvernul local l-a declarat drept sabotaj orchestrat de serviciile de informații ruse. Alte incidente similare au fost raportate în Slovacia, la compania Skyeton, precum și în Polonia, Franța și Germania, afectând unități de producție de rachete și muniție.
Strategia Kremlinului implică și utilizarea unor acoperiri ideologice, precum grupări pro-palestiniene sau ecologiști, pentru a masca acțiunile de sabotaj drept acte de activism. Ministerul rus al Apărării a publicat anterior o listă cu 21 de companii europene și ucrainene care produc componente pentru drone, indicând clar obiectivele sale. Această abordare permite Moscovei să testeze reziliența NATO și să evalueze reacțiile europene, încercând să rămână sub pragul care ar putea declanșa aplicarea Articolului 5 din tratatul Alianței.
Securitatea regională în zona Mării Negre și a Europei de Est este influențată de aceste amenințări constante la adresa infrastructurii critice. În acest context, diverse țari europene au început să implementeze măsuri de protecție sporite, precum desfășurarea de trupe în Polonia sau crearea de echipe comune de anchetă în țările baltice. România și Germania au luat deja măsuri prin reținerea unor civili suspecți de colaborare cu Rusia pentru a contracara aceste operațiuni hibride.