Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a prezentat luni bilanțul mandatului său desfășurat în perioada 15 iunie 2023 – 20 octombrie 2026. Într-un comunicat publicat de Ministerul Afacerilor Interne, acesta a susținut că instituția este astăzi mai puternică decât în urmă cu trei ani. Raportul evidențiază o serie de realizări strategice, de la integrarea în spațiul Schengen până la modernizarea infrastructurii de intervenție și combaterea grupărilor infracționale.
Unul dintre principalele obiective realizate a fost aderarea deplină a României la spațiul Schengen, obținută prin decizia unanimă a Consiliului UE. Această integrare a permis eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, urmată de cele terestre la 1 ianuarie 2025. Totodată, datele oficiale indică faptul că migrația ilegală la frontierele României a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.
În ceea ce privește securitatea și combaterea criminalității, structurile MAI au participat la peste 5,3 milioane de intervenții. Mandatul a fost marcat de destructurarea a 405 grupări infracționale, proces în care 3.039 de membri au fost trimiși în judecată. În urma acestor acțiuni, au fost puse sub sechestru averi în valoare de 1,17 miliarde de lei, în timp ce autoritățile au reușit să captureze 5,9 tone de droguri.
Eforturile de modernizare au inclus și investiții financiare semnificative, prin peste 400 de proiecte cu finanțare externă și PNRR, unde au fost efectuate plăți de 7,33 miliarde de lei. Capacitatea de intervenție a fost susținută de achiziția a 1.200 de ambulanțe noi și extinderea flotei aeriene la 41 de aeronave. În contextul digitalizării, serviciile disponibile online au crescut de la 4 la 33, iar peste 2,5 milioane de cetățeni dețin deja carte electronică de identitate.
Pe plan diplomatic, Cătălin Predoiu a participat la peste 170 de întâlniri oficiale cu parteneri din peste 30 de state. Aceste discuții au facilitat crearea unui contingent comun la frontiera bulgaro-turcă și înființarea biroului Frontex în România. De asemenea, au fost stabilite mecanisme de cooperare precum centrul de securitate maritimă al UE la Marea Neagră și o unitate comună de investigații cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA.
În ciuda rezultatelor raportate, ministerul se confruntă cu dificultăți structurale care necesită atenție continuă. Printre provocările identificate se numără deficitul de personal și existența unei legislații învechite de zeci de ani. De asemenea, apar noi amenințări de securitate de tip hibrid, inclusiv utilizarea dronelor, care impun necesitatea unor noi măsuri de protecție pentru siguranța publică a cetățenilor.