Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a publicat Buletinul trimestrial statistic de securitate cibernetică, evidențiind o evoluție alarmantă a amenințărilor digitale. Deși în trimestrul al doilea nu au fost confirmate public incidente majore care să afecteze instituții publice, spitale sau operatori de infrastructură critică în România, autoritățile avertizează asupra vulnerabilităților sistemelor. Presiunea cibernetică globală a atins în luna iunie nivelul de 2.270 de atacuri pe organizație, pe săptămână, ceea ce reprezintă o creștere de 17% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Una dintre cele mai semnificative schimbări identificate în raportul DNSC vizează modul în care atacatorii reușesc să pătrundă în sisteme. Exploatarea vulnerabilităților care nu au fost reparate a devenit principalul vector de atac, reprezentând 31% din breșele inițiale. Această metodă a depășit utilizarea abuzivă a credențialelor, care a ajuns să reprezinte doar 13% din cazurile de penetrare. În acest context, costul mediu global al unei singure breșe de securitate a crescut până la un nivel record de 4,99 milioane de dolari.
Tehnologia de ultimă generație este utilizată tot mai des de către infractorii cibernetici pentru a amplifica impactul operațiunilor lor. Atacurile de tip „device-code phishing”, concepute special pentru a ocoli mecanismele de autentificare multifactor, au înregistrat o explozie de 1.380%. Atacatorii utilizează kituri comerciale capabile să genereze automat mesaje-capcană personalizate, facilitând astfel desfășurarea unor campanii de fraudă la o scară mult mai mare. Această fragmentare a ecosistemului infracțional include 93 de grupări active, printre care Qilin și TheGentlemen.
În România, DNSC a monitorizat și campanii specifice de fraudă online, precum mesajele SMS false trimise în numele Ghișeul.ro. Acestea vizau cetățenii prin notificarea unor presupuse amenzi restante, încercând să manipuleze victimele. Pe lângă aceste campanii, autoritatea a emis 12 alerte privind vulnerabilități critice, dintre care patru erau deja exploatate activ de atacatori. Totodată, se observă progrese în pregătirea organizațiilor, prin proiectul finanțat prin PNRR, unde 1.126 de entități și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică.
Riscurile sunt amplificate de poziționarea României pe flancul estic al NATO, ceea ce expune țara la operațiuni hacktiviste pro-ruse și la potențiale activități de spionaj cibernetic. Gestionarea rapidă a vulnerabilităților și actualizarea constantă a sistemelor sunt imperative pentru a contracara aceste amenințări. Ransomware-ul rămâne o problemă majoră, înregistrându-se 2.125 de victime în trimestrul analizat, o cifră care indică o stabilitate a amenințării, fiind cu doar 1,8% mai mică decât în primele trei luni ale anului.
Securitatea cibernetică reprezintă un pilon esențial al stabilității naționale, în special în perioade de tensiuni geopolitice regionale. Protejarea infrastructurii critice și a instituțiilor de stat împotriva atacurilor de tip ransomware sau phishing este vitală pentru menținerea funcționării serviciilor publice. Monitorizarea constantă a vectorilor de atac și răspunsul rapid la vulnerabilitățile descoperite sunt instrumente fundamentale în combaterea criminalității digitale moderne.