Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a lansat un semnal de alarmă privind necesitatea alocării urgente de resurse pentru combaterea noilor amenințări. Mesajul a fost transmis la deschiderea NATO Hybrid Symposium 2026, un eveniment organizat în premieră la București în zilele de 15 și 16 octombrie. Șeful MAI a avertizat că, în absența unor măsuri financiare și legislative, instituțiile de apărare și securitate riscă să nu mai poată asigura nivelul de protecție necesar pe termen mediu și lung.
Conform declarațiilor ministrului, amenințările hibride au devenit mult mai intense și mai frecvente în perioada recentă. Deși structurile Ministerului Afacerilor Interne au depus eforturi considerabile pentru a contracara aceste riscuri, capacitățile actuale necesită o consolidare rapidă. Cătălin Predoiu a subliniat că Guvernul trebuie să asigure resurse logistice corespunzătoare, în timp ce Parlamentul are rolul de a adapta legislația pentru a răspunde eficient acestor provocări de securitate.
În cadrul discursului, ministrul a enumerat o serie de structuri implicate în gestionarea acestor riscuri, inclusiv Poliția de Frontieră, Garda de Coastă, Poliția Română și Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI). Aceste entități acționează împreună cu structurile pentru situații de urgență și alte instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și cu Administrația Prezidențială, pentru a menține stabilitatea statului.
Cătălin Predoiu a recunoscut existența unor presiuni bugetare numeroase, menționând că este conștient de faptul că există solicitări din toate direcțiile. Totuși, el a susținut că finanțarea structurilor de securitate trebuie privită ca o condiție esențială pentru funcționarea normală a statului. Fără investiții în apărarea militară și civilă, activitățile economice, sociale și politice ale țării nu pot fi desfășurate în condiții de siguranță.
Evenimentul NATO Hybrid Symposium 2026 a reunit experți și reprezentanți ai statelor aliate și partenere, precum Jean-Charles Ellermann-Kingombe, asistent al secretarului general al NATO. Discuțiile au vizat transformarea experienței acumulate în capacități de răspuns coordonat la riscurile de securitate. NATO și Uniunea Europeană au participat la aceste schimburi de bune practici, axate pe identificarea și contracararea acțiunilor hibride care vizează infrastructurile critice și cetățenii.
Gestionarea amenințărilor hibride necesită o coordonare strânsă între aliați și consolidarea mecanismelor de protecție a instituțiilor democratice. România își menține angajamentul de a dezvolta capacitățile de prevenire în cadrul NATO și al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, pentru a răspunde eficient oricăror acțiuni ostile care ar putea afecta securitatea națională sau stabilitatea regională.