Două nave comerciale au fost lovite de drone rusești în apele teritoriale ale României, în timpul nopții de 14 spre 15 octombrie. Incidentul, care a avut loc după atacuri similare în zona maritimă a României și Bulgariei, a ridicat probleme serioase privind suveranitatea și securitatea navigației. Autoritățile de la București pregătesc un răspuns ferm, în coordonare cu NATO, pentru a clarifica natura acestor atacuri care au afectat nave neutre.
Expertul în intelligence militar, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, subliniază că lovirea unor nave în apele teritoriale reprezintă un incident grav, care depășește simpla eroare. Conform acestuia, probabilitatea ca o dronă să lovească o navă în Marea Neagră din greșeală este zero, ceea ce transformă evenimentul într-un atac intenționat. Sandu Valentin Mateiu precizează că acest fapt afectează suveranitatea României și interesul fundamental de a asigura libera navigație în zona sa maritimă.
Analistul face o distincție juridică esențială între un atac pe teritoriul țării și un atac asupra statului. Deși Rusia a lovit o navă neutră în apele românești, Sandu Valentin Mateiu explică faptul că acest lucru nu poate fi clasificat imediat ca o agresiune directă asupra României. Această nuanță explică și prudența președintelui Nicușor Dan, care a discutat cu Rumen Radev și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înainte de a emite declarații mai tranșante.
O altă posibilitate menționată de comandorul Sandu Valentin Mateiu este eroarea de operator, în care rușii ar fi lovit nava fără a realiza că aceasta intra în apele teritoriale. Deoarece nava a fost lovită la aproximativ 8-10 mile de coastă, eroarea ar fi fost de doar 2 până la 4 mile față de limita de 12 mile marine. Totuși, expertul avertizează că pericolul major apare dacă astfel de incidente încetează să fie excepții și devin o regulă de atac.
Discuțiile privind crearea unui culoar maritim pentru protecția navelor pot duce la o escaladare a tensiunilor. Dacă România va decide să garanteze circulația navelor, inclusiv a celor ucrainene, Moscova ar putea susține că Bucureștiul a devenit parte a conflictului. Sandu Valentin Mateiu notează că România nu dispune în prezent de mijloace militare suficiente pentru a asigura apărarea unui astfel de convoi, din cauza capacității limitate a navelor de a oferi apărare antieriană și antidronă.
Contextul regional este marcat de o stare de alertă crescută, în timp ce liderii internaționali discută despre reziliența la amenințările hibride. În acest cadru, guvernanții au început să promoveze concepte de stare de vigilență pentru a pregăti populația și operatorii economici esențiali la situații de criză. Această abordare vizează creșterea capacității de răspuns în fața unor provocări care pot afecta infrastructura și securitatea națională.