Săptămâna 19–25 octombrie 2026 a fost marcată de o escaladare tensionată în Marea Neagră, după ce nava comercială Khoryv a fost lovită de o dronă la aproximativ 13 mile marine est de Constanța. Incidentul, survenit pe 23 octombrie, a dus la scufundarea vasului sub pavilionul Insulelor Comore și la confirmarea unui deces în rândul echipajului de 13 persoane. Nava se deplasa dintr-un port turcesc către Sulina când a suferit avarii majore, fiind situată în afara apelor teritoriale românești, dar în zona economică exclusivă.
Președintele Nicușor Dan a încadrat atacul în procesul de escaladare al Rusiei în războiul din Ucraina, deși nu a putut confirma tehnic proveniența dronelor. Premierul Luca Niculescu a calificat incidentul drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional, anunțând coordonarea cu Bulgaria și Turcia. Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a subliniat necesitatea accelerării înzestrării cu sisteme de supraveghere și antidronă, în contextul în care atacul este al treilea incident grav de acest tip în zece zile, fiind primul cu un mort confirmat lângă portul Constanța.
Pe plan instituțional, România a învestit noul guvern condus de Luca Niculescu, acesta primind 280 de voturi pentru și 58 contra. În paralel, Curtea Constituțională a constatat, cu cinci voturi la patru, un conflict juridic între Parlament și Guvern privind ordonanța de urgență 38/2026, care reglementează programul de înzestrare SAFE. Sesizarea a fost făcută de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, argumentând că un guvern demis, precum cel al lui Ilie Bolojan, poate gestiona doar treburile curente și nu poate legifera.
La nivel internațional, Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit la Bruxelles la cererea României pentru a discuta securitatea în Marea Neagră. Deși nu s-a invocat Articolul 4 din Tratatul de la Washington, NATO a anunțat trimiterea de mijloace suplimentare de supraveghere, drone și echipe de analiză de la opt state, inclusiv Franța, Statele Unite și Regatul Unit. Parlamentul European a susținut, prin rezoluție, posibilitatea unei operațiuni navale în regiune, considerând Rusia responsabilă pentru atacurile asupra navelor civile.
Schimbări politice semnificative au avut loc și în regiune, în Serbia, unde Lista Studenților a câștigat alegerile parlamentare, ducând la înfrângerea lui Aleksandar Vučić după 14 ani de guvernare. În Bulgaria, primul tur al alegerilor prezidențiale s-a încheiat fără un câștigător clar, cu Iliana Iotova obținând 34,6% și Andrei Ghiurov 32%. Aceste evoluții regionale sunt esențiale pentru România, având în vedere parteneriatele de securitate maritimă și relațiile de proximitate cu ambele state.
Conflictul din Marea Neagră se înscrie într-un context de securitate regională extrem de volatil, unde rutele de transport de mărfuri sunt constant amenințate de acțiunile militare. Tensiunile din zona de conflict afectează nu doar siguranța navigației, ci și stabilitatea economică prin impactul asupra rutelor de transport și a prețurilor la energie. Această situație complică eforturile de consolidare a securității maritime în cadrul parteneriatelor europene și ale NATO.