Armata României se confruntă cu o nevoie urgentă de zeci de piloți suplimentari pentru a susține flota de avioane de luptă care a fost extinsă recent. Această situație apare într-un context de securitate regională tensionat de războiul din Ucraina și de încălcările constante ale spațiului aerian național de către drone rusești. În ciuda achizițiilor de tehnologie modernă, formarea personalului calificat nu a parcurs același ritm de dezvoltare ca dotarea tehnică a Forțelor Aeriene.
Modernizarea flotei a început în 2016, prin înlocuirea avioanelor MiG de origine sovietică cu avioane supersonice F-16 americane. În ultimul deceniu, România a beneficiat de donații de la Statele Unite și Olanda, primind 18 aparate F-16 și 8 avioane de transport. În prezent, Forțele Aeriene operează trei escadrile cu aproape 40 de aparate, însă pentru fiecare avion operațional este necesară o rezervă de cel puțin trei piloți apti de misiune, o cerință care nu este îndeplinită la nivelul actual.
O problemă critică în procesul de instruire este absența unui avion școală pentru etapa intermediară de pregătire. Absolvenții Academiei Forțelor Aeriene folosesc în prezent mici avioane IAK-52, dar ar trebui să treacă prin antrenamente pe avioane IAR-99 Șoim înainte de a pilota F-16. Totuși, compania Avioane Craiova nu a livrat cele 10 aparate modernizate contractate acum cinci ani. Din acest motiv, piloții sunt trimiși în Statele Unite, unde așteaptă chiar și doi ani pentru a începe antrenamentul.
Procesul de formare a unui pilot de luptă este extrem de complex și costisitor, necesitând cel puțin trei ani de pregătire după absolvirea Academiei pentru a deveni minim calificat. Comandorul Mihăiță Marin subliniază că experiența necesară pentru a executa toate tipurile de misiuni ia mult mai mult timp. Pe lângă pregătirea tehnică, piloții trebuie să treacă de evaluări medicale și psihologice riguroase, având în vedere forțele de gravitație crescute experimentate la bordul avioanelor supersonice.
Subfinanțarea cronică a Armatei din perioada 1990-2017 a afectat sever capacitatea de zbor, în 2014 piloții neavând resurse pentru combustibil sau piese de schimb. Deși bugetele au crescut după invazia Rusiei în Ucraina, salariile rămân semnificativ mai mici decât în Occident, un locotenent începător câștigând aproximativ 7.500 de lei. Această realitate economică, alături de solicitarea extremă a misiunilor de poliție aeriană, complică eforturile de retenție a personalului calificat în sistemul militar român.
Evoluția securității în Europa este marcată de o tranziție de la conflicte fulger la războaie de durată, fapt ce impune o adaptare tehnologică și de personal fără precedent. Această schimbare a naturii confruntărilor militare forțează statele NATO să prioritizeze nu doar achiziția de echipamente, ci și viteza de formare a specialiștilor în aviație pentru a menține capacitatea de descurajare în fața amenințărilor regionale.