Serviciile europene de informații investighează o serie de amenințări false cu bombă care au vizat companii aeriene și organizații de presă în prima săptămână a lunii noiembrie 2026. Aceste acțiuni coordonate au provocat evacuări ale unor sedii de redacții și perturbări semnificative ale zborurilor în diverse țări europene. Autoritățile analizează dacă aceste incidente reprezintă operațiuni de război hibrid, menite să destabilizeze societățile din Europa prin creare de panică și incertitudine.
Redacții din Irlanda și Bulgaria au fost vizate vineri de amenințări transmise prin e-mail, sub semnătura unei persoane care s-a prezentat drept Mikhail Andropov. Această persoană și-a asumat responsabilitatea pentru alertele false semnalate pe continent în această săptămână. Postul public irlandez RTE a fost obligat să își evacueze sediul și să suspende emisiile, în timp ce postul bulgar Nova TV a primit, de asemenea, mesaje cu titlul „Mesaj către Occident”, prezentând amenințările ca pe un preludiu al unor atacuri asupra mijloacelor de transport.
Sectorul aviatic a fost puternic afectat de valul de alerte, numărul zborurilor perturbate crescând de la șase marți la peste douăzeci de joi. Mai multe aeronave au fost nevoite să efectueze aterizări neprevăzute sau au fost escortate de avioane de vânătoare până la destinație. Un zbor Wizz Air care efectua ruta Praga–Roma a fost redirecționat către Veneția vineri. Deși au existat peste 12 amenințări false, perturbările directe ale traficului aerian au fost, la nivel general, mult mai reduse.
Serviciile de informații europene au avansat ipoteza că aceste acțiuni coordonate ar putea fi lansate de grupări de hackeri sau de activiști pro-Kremlin. Totuși, nu este clar în ce măsură serviciile de informații rusești sunt implicate direct în acest atac cibernetic. În Italia, o sursă din cadrul unui aeroport a menționat că amenințări au fost trimise companiilor din Roma și Milano, fiind suspectată implicarea mișcării de extremă dreapta Male State, deși fondatorul acesteia, Vladislav Pozdniakov, neagă orice legătură.
Experții în securitate sugerează că aceste amenințări ar putea avea scopul de a pedepsi statele europene care oferă arme sau finanțări Ucrainei. Comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, a subliniat că Europa se confruntă cu operațiuni hibride, precum sabotarea infrastructurii critice sau atacurile cibernetice, încă din 2022. Deși nu întotdeauna Rusia este responsabilă, aceasta este implicată foarte des în astfel de acțiuni menite să creeze neîncredere în rândul cetățenilor europeni.
Aceste tipuri de acțiuni de sabotare și ingerință fac parte dintr-un cadru de securitate european tot mai fragil, în care infrastructura critică este vizată constant. Operațiunile din „zona gri” sunt caracterizate prin faptul că sunt ieftin de executat și ușor de negat, fiind concepute strategic pentru a evita un răspuns militar direct din partea statelor vizate.