Administrațiile publice reprezintă 31,8% dintre incidentele și evenimentele cibernetice analizate în noul raport publicat de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA. Această cifră constituie cea mai mare pondere dintre toate sectoarele monitorizate de agenție în cadrul studiului de specialitate. Raportul, intitulat ENISA Threat Landscape 2026, analizează un total de 8.257 de incidente care au avut loc în timpul anului calendaristic 2025.
În cadrul sectorului public, atacurile de tip DDoS domină pelletul de amenințări, reprezentând 81,8% din totalul incidentelor înregistrate. Acestea vizează în principal supraîncărcarea serviciilor online pentru a le face indisponibile, fiind frecvente în perioadele de tensiuni geopolitice sau în jurul operațiunilor autorităților și ale alegerilor. Impactul acestor acțiuni a fost raportat ca fiind, în mare parte, limitat la perturbări temporare sau revendicate ale site-urilor oficiale.
Analiza detaliată a structurii atacurilor arată că instituțiile centrale și cele locale au ponderi apropiate în ceea ce privește numărul de ținte înregistrate. Instituțiile centrale au reprezentat 35,1% din incidente, în timp ce cele locale au înregistrat 33,8%. Raportul atribuie o parte semnificativă din această activitate de indisponibilizare unor grupări care acționează sub motivații ideologice, afectând funcționarea cotidiană a serviciilor digitale.
Deși atacurile de tip DDoS sunt cele mai frecvente, ransomware-ul este evaluat de ENISA ca fiind tipul de incident cu cel mai mare impact pe termen scurt. Această metodă de atac combină criptarea sistemelor cu furtul de date și extorcarea victimelor, generând perturbări majore. Agenția subliniază că frecvența unui atac nu indică întotdeauna gravitatea consecințelor, deoarece ransomware-ul poate compromite integritatea datelor mult mai profund decât un simplu blocaj de rețea.
Riscul este amplificat de dependența instituțiilor de furnizori comuni de servicii IT, ceea ce poate extinde impactul unei singure breșe asupra mai multor organizații. Un exemplu relevant este atacul de tip ransomware asupra unui furnizor suedez, care a afectat aproximativ 200 de municipalități și autorități regionale. Acest incident a perturbat sisteme esențiale utilizate pentru raportările de resurse umane, demonstrând vulnerabilitatea cauzată de utilizarea serviciilor externe.
Monitorizarea securității cibernetice în Europa implică utilizarea unor surse deschise și a informațiilor anonimizate oferite de partenerii agenției și de statele membre. Totuși, ENISA precizează că aceste date nu oferă o imagine completă a întregului peisaj de amenințări. Unele campanii de spionaj pot fi documentate abia după luni sau ani de la desfășurarea lor, iar baza de date actuală nu cuprinde toate atacurile produse în cadrul Uniunii Europene.