Administrația Prezidențială a furnizat detalii oficiale privind investigația incidentului survenit pe 5 iunie 2026, când o dronă maritimă de suprafață, fără echipaj, a explodat în Portul Constanța. Într-un răspuns transmis de Departamentul Comunicare Publică, instituția precizează că ancheta este în desfășurare, deoarece anumite elemente necesită o clarificare mai îndelungată decât s-a estimat inițial. Documentul oferă o reconstrucție a evenimentelor și analizează ipotezele de securitate luate în calcul de autoritățile române.
Conform evaluărilor preliminare menționate în document, autoritățile analizează ipoteza ca dronei să fi fost preluată sub control de către Federația Rusă. Administrația Prezidențială subliniază că acest fenomen a fost identificat și de alte state aliate, în special de către Țările Baltice. În ceea ce privește cauza exploziei, instituția menționează că aceasta a fost rezultatul unui mecanism automat de autodistrugere, o informație care a fost confirmată și de către partea ucraineană.
Cronologia evenimentelor din ziua incidentului relevă o gestionare intensă a situației de risc. La ora 06:18 au fost transmise primele informații despre drona din Dana 78 către Garda de Coastă, SRI și structurile militare, iar la ora 06:47 echipa pirotehnică de la SRI Constanța a început izolarea zonei. După ce forțele ucrainene au anunțat la ora 10:00 pierderea a patru drone programate să se autodistrugă, zona a fost complet evacuată la ora 10:20, explozia dronei având loc la 10:27.
În urma acestui eveniment, au fost implementate măsuri de prevenție pentru a securiza zona Mării Negre. Printre acestea se numără crearea unui flux unic de comunicare între instituțiile române și forțele ucrainene, procesul fiind deja finalizat. De asemenea, se lucrează la un mecanism interinstituțional pentru managementul crizelor și la accelerarea modernizării apărării portuare, inclusiv prin instalarea unui sistem de detecție pentru drone maritime care să fie interoperabil cu infrastructura NATO.
Administrația Prezidențială a semnalat, de asemenea, existența unei campanii de manipulare informațională pe rețelele de socializare. Această acțiune ar fi fost identificată de autorități și de ONG-uri de profil, având ca scop subminarea încrederii în statul român și reducerea sprijinului oferit Ucrainei. Instituția a subliniat că orice evaluare juridică sau tehnică finală privind responsabilitatea și implicațiile de securitate aparține exclusiv autorităților abilitate prin lege.
Incidentul din Portul Constanța s-a produs într-un context de tensiuni crescute în regiunea Mării Negre, unde utilizarea dronelor maritime fără echipaj a devenit o metodă frecventă de atac și sabotaj. Gestionarea acestor amenințări implică o coordonare strânsă între serviciile de informații naționale, forțele militare și partenerii internaționali din cadrul NATO pentru protejarea infrastructurii critice maritime.