Președintele Nicușor Dan a declarat vineri că legitimitatea proceselor electorale nu mai poate fi evaluată exclusiv prin prisma numărării corecte a voturilor. Mesajul a fost transmis în cadrul unei reuniuni de lucru organizate de Curtea Constituțională a României, intitulată „Societatea informațională și democrația constituțională”. Șeful statului a evidențiat necesitatea de a răspunde provocărilor moderne care afectează democrația constituțională în prezent.
În cadrul discursului său, Nicușor Dan a indicat faptul că modul în care cetățenii își formează opiniile s-a schimbat radical din cauza expansiunii spațiului digital. Președintele a identificat mai multe vulnerabilități critice, printre care manipularea algoritmilor și utilizarea publicității politice direcționate. De asemenea, acesta a semnalat pericolele reprezentate de campaniile inautentice și de utilizarea inteligenței artificiale pentru generarea de materiale false, care pot altera percepția publicului.
Un aspect central ridicat de președinte vizează riscul ca vocea legitimă a cetățeanului să fie acoperită de mii de conturi false plătite. Nicușor Dan a subliniat că algoritmii pot reduce impactul opiniei reale a electoratului. El a avertizat că, dacă o informație falsă sau inautentică ajunge la 20% din populație, este extrem de dificil ca acești oameni să mai fie convingși de adevărul factual prin metodele actuale.
Pentru a combate aceste fenomene, președintele a propus două direcții majore de acțiune pentru autorități: adaptarea legislației și asigurarea funcționării instituțiilor în timp real. Nicușor Dan a menționat că este necesară găsirea unor soluții juridice care să protejeze integritatea alegerilor fără a încălca dreptul la liberă exprimare. Un alt punct de interes vizează dificultățile de reglementare a fluxurilor financiare care susțin campaniile electorale.
Eficacitatea răspunsului instituțional este, conform președintelui, o problemă de viteză. Nicușor Dan a întrebat cât de repede pot reacționa autoritățile în fața noilor amenințări, subliniind că înțelegerea fenomenelor digitale este insuficientă fără o capacitate de intervenție rapidă. Protejarea procesului democratic depinde, astfel, de capacitatea de a acționa înainte ca informația falsă să se instaleze permanent în percepția colectivă a electoratului.
Discursul a avut loc într-un context în care democrațiile contemporane se confruntă cu o transformare profundă a mediului de comunicare politică. Trecerea de la campaniile tradiționale la cele bazate pe date și algoritmi pune sub semnul întrebării mecanismele clasice de monitorizare a integrității electorale. Instituțiile de stat sunt acum solicitate să evolueze pentru a gestiona fluxurile de informații într-un mediu digitalizat și fragmentat.