Procesul fostului ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a ajuns la etapa finală în fața instanței supreme. Un complet format din cinci judecători a ascultat, luni, pledoariile finale ale apărării, concluziile procurorului DNA și ultimul cuvânt al inculpatului. Dosarul vizează condamnarea inițială a fostului demnitar la patru ani de închisoare cu executare pentru fapte de abuz în serviciu, decizie care a fost imediat atacată cu apel.
Avocații lui Adrian Chesnoiu au susținut că probele tehnice folosite de anchetatori sunt nule. Florian Șurghie, unul dintre avocații de top, a argumentat că au existat încălcări ale normelor privind introducerea colaboratorilor în cauză și că interceptările audio și video sunt lovite de nulitate absolută. Apărarea a susținut că procedura specială de utilizare a unui colaborator cu identitate reală nu a respectat garantarea drepturilor fundamentale a persoanei cercetate.
Procurorul DNA a respins argumentele apărării, susținând că mandatele tehnice au fost obținute în deplin acord cu legislația în vigoare la momentul cercetărilor. Magistratul a menționat că aspectele invocate de avocați au fost deja analizate și validate prin două decizii de cameră preliminară. Acuzarea a subliniat că probele indică faptul că activitatea infracțională a început în decembrie 2021, când Adrian Chesnoiu l-a întâlnit pe Sandu Aurel în biroul său.
În cadrul pledoariei sale, Adrian Chesnoiu s-a declarat „total nevinovat” și a respins acuzațiile de instigare. Fostul ministru a explicat că discuțiile sale cu directoarea implicată au vizat respectarea rigorilor pentru organizarea concursurilor și că subiectele de examen nu au fost furnizate pentru a favoriza anumite persoane. El a susținut că toate discuțiile sale au fost scoase din context și că nu a existat nicio practică de angajare ilegală sub mandatul său.
Procurorul a solicitat totodată ca instanța să admită acțiunea civilă și să dispună confiscarea specială a sumei de peste 50.000 de lei. În urma primului verdict, instanța impusese și interdicția de a ocupa funcții publice timp de 2 ani după executarea pedepsei. Dosarul a vizat intervenții în patru concursuri de angajare, unde subiectele ar fi fost furnizate unor candidați „agreați”, precum Sandu Aurel, Corobea Mihai-Cosmin, Pârv Mihai și Lăscaie Cătălin Ionuț.
Acest proces se înscrie într-un context de monitorizare atentă a deciziilor judiciare care vizează integritatea instituțiilor statului și managementul resurselor umane în administrația publică. Deciziile instanței supreme în astfel de cazuri de abuz în serviciu au un impact direct asupra modului în care sunt gestionate procesele de recrutare în ministere și alte organisme guvernamentale, influențând standardele de transparență în sectorul public românesc.