Tribunalul București a decis înlocuirea măsurii arestului preventiv cu controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile în cazul lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Magistratul Claudiu Corobană a dispus această schimbare de status juridic, considerând că menținerea celor doi în detenție nu mai este necesară în etapa actuală a procesului. Decizia va produce efecte juridice odată cu rămânerea sentinței pe caracter definitiv, în urma procedurilor de cercetare.
În motivarea sentinței, judecătorul subliniază că, deși există probe care susțin suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor, pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil. Claudiu Corobană a menționat că scopul măsurilor preventive poate fi atins prin modalități mai puțin restrictive decât închiderea. Instanța a evaluat că natura și modul de săvârșire a faptelor nu indică un risc de a provoca un sentiment de neliniște sau de insecuritate în cadrul comunității.
Cei doi inculpați sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fapte care ar fi fost comise între septembrie 2021 și ianuarie 2022. Magistratul a observat că, de la începutul urmăririi penale, persoanele au fost în libertate sau sub control judiciar într-un alt dosar. De asemenea, instanța a notat că nu există indicii că activitatea infracțională imputată ar fi continuat după luna ianuarie 2022.
Procurorii DIICOT au solicitat prelungirea arestului preventiv, bazându-se pe probe precum declarații ale martorilor, conversații pe WhatsApp, e-mailuri și extrase bancare. În cazul lui Călin Georgescu, procurorii au invocat și o anchetă separată, susținând că acesta ar fi solicitat lui Vlad-Alin Zamfir verificarea unei locuințe pentru identificarea unor dispozitive de supraveghere. Totodată, s-a susținut că ar fi utilizat echipamente informatice pentru a afecta sistemele folosite de către anchetatori.
Instanța a precizat că această decizie nu reprezintă o constatare a nevinovăției inculpaților, cercetările penale continuând în cadrul dosarului în care au fost formulate acuzațiile. Judecătorul a argumentat că probele administrate nu oferă elemente suficiente pentru a forma convingerea că lăsarea în libertate ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, instanța a menționat că faptele nu au ajuns la cunoștința opiniei publice înainte de propunerea de arestare.
Procesele penale privind grupările infracționale și înșelăciunile de amploare sunt monitorizate strict de autoritățile române, în special de către DIICOT. Aceste investigații vizează adesea structuri organizate care utilizează tehnologii sau manevre financiare pentru a compromite ordinea socială. În sistemul juridic, înlocuirea arestului cu controlul judiciar este o măsură care permite monitorizarea inculpaților fără privarea totală de libertate, sub condiții specifice impuse de instanță.