Introducerea noțiunii de „persoană strâns legată de debitor” prin Legea nr. 239/2025 marchează un nou regim de control în cadrul procedurilor de insolvență. Această schimbare legislativă vizează monitorizarea mai atentă a relațiilor dintre o firmă aflată în dificultate și acționarii, administratorii sau alte persoane cu influență asupra activității acesteia. Scopul principal este protejarea intereselor creditorilor prin verificarea tranzacțiilor care ar putea afecta recuperarea banilor de la debitor.
Conform analizei realizate de Anca Cristina Buta, fost judecător la Curtea de Apel Timișoara, categoria persoanelor strâns legate poate include persoane și societăți cu legături de proprietate, de conducere sau de familie. Definiția legală acoperă orice relație existentă în intervalul de doi ani anterior deschiderii insolvenței. Astfel, încetarea unei funcții de conducere sau schimbarea structurii acționariatului înainte de procedura de insolvență nu elimină automat incidența acestor reguli de control.
În ceea ce privește contractele și serviciile externe, simpla prestare de activități nu constituie un motiv suficient pentru aplicarea acestei calificări. Pentru profesioniști precum consultanții, contabilii sau auditorii, autoritățile trebuie să analizeze condițiile concrete ale raportului de muncă. Un contract standard și un onorariu obișnuit nu demonstrează, prin ele însele, existența unei legături speciale care să necesite tratament juridic diferit față de restul partenerilor de afaceri.
Tranzacțiile efectuate cu persoane apropiate pot necesita verificări suplimentare, însă anularea acestora nu este automată și depinde de îndeplinirea unor condiții legale specifice. De exemplu, dacă o societate devine acționar la o altă firmă după încheierea unui contract, această evoluție nu transformă retroactiv actul într-unul ilicit. De asemenea, calitatea de persoană strâns legată nu impune automat răspunderea pentru datoriile firmei, fiind necesar dovedirea separată a condițiilor prevăzute de lege.
În cazul împrumuturilor acordate de asociați pentru a ajuta firma să treacă peste dificultățile financiare, legea prevede reguli speciale de plată. Acestea pot fi rambursate după alte categorii de datorii, însă ordinea de plată este determinată de regulile aplicabile împrumutului, nu doar de statutul creditorului. Totodată, dreptul de vot asupra planului de reorganizare nu este anulat automat, deoarece restricțiile implică verificări individuale pentru fiecare situație în parte.
Procedurile de insolvență în România sunt reglementate prin cadre legislative care urmăresc echilibrul între protecția creditorilor și drepturile debitorilor. În contextul actual al dreptului comercial, monitorizarea fluxurilor financiare și a interconexiunilor dintre entități este esențială pentru transparența pieței. Aceste mecanisme de control sunt menite să prevină transferul de active către persoane apropiate în perioadele de instabilitate financiară a companiilor.