Judecătorii Curții de Apel București au decis prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen, în cadrul dosarului în care aceștia sunt acuzați de înșelăciune. Decizia a fost luată în contextul unei acțiuni penale pentru care procurorii DIICOT susțin că prejudiciul cauzat unui om de afaceri depășește o milion de euro. Magistrații au analizat argumentele prezentate de apărare, dar au menținut necesitatea privării de libertate pentru o perioadă de 30 de zile.
În motivarea deciziei, completul de drepturi și libertăți a subliniat existența unei „suspiciuni rezonabile” privind implicarea inculpaților în infracțiunile de care sunt acuzați. Judecătorii au menționat că mijloacele de probă strânse de procurorii DIICOT sunt credibile și că acestea pot convinge un observator obiectiv și imparțial de săvârșirea faptelor. Astfel, probatoriul actual este considerat suficient de serios pentru a susține continuarea urmăririi penale în acest dosar.
Un aspect central al deciziei vizează riscul de sustragere de la urmărirea penală, invocând planurile lui Călin Georgescu de a fugi în Italia pentru a cere azil politic. Curtea de Apel București a stabilit că acest risc de evadare și de influențare a procesului penal are caracter actual. Din acest motiv, magistrații au respins argumentele avocaților, considerând că lipsa antecedentelor penale sau alte argumente de apărare nu sunt suficiente pentru a justifica lăsarea inculpaților în libertate.
Magistrații au argumentat, de asemenea, că punerea în libertate a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică. În raport cu circumstanțele comiterii faptelor și valoarea prejudiciului, curtea a considerat că starea de pericol poate fi înlăturată doar prin aplicarea celei mai severe măsuri preventive. Prelungirea arestării pentru 30 de zile a fost evaluată ca fiind o măsură proporțională și necesară în aceste condiții.
Decizia Curții de Apel București vine într-un moment în care dosarul este gestionat de DIICOT, instituția care investighează infracțiunile de organizare și criminalitatea organizată. În cadrul procedurilor penale din România, arestul preventiv este o măsură de siguranță aplicată atunci când există riscuri concrete de fugă, de distrugere a probelor sau de perturbare a ordinii publice. În acest caz, magistrații au pus accent pe probabilitatea materializării acestor riscuri.
În cadrul sistemului de justiție penală, deciziile privind măsurile preventive sunt luate pe baza probelor prezentate de procurori. În cazurile de înșelăciune cu valori mari, instanțele analizează riguros atât probabilitatea inculpaților de a săvârși noi fapte, cât și impactul social al eliberării acestora. În acest dosar, argumentele privind azilul politic au fost luate în calcul pentru a evalua riscul de sustragere de la justiție.