Jurnalistul Liviu Avram a oferit detalii despre mecanismele prin care magistrații au obținut majorări salariale constante în ultimele două decenii. În cadrul emisiunii „Harta de impact”, acesta a explicat modul în care aceste drepturi au dus la cereri de compensații care depășesc suma de 5 miliarde de lei. Problema este descrisă ca fiind una veche de cel puțin 20 de ani, cu o agravare semnificativă în ultimul deceniu.
Conform explicațiilor lui Liviu Avram, procesul de acumulare a acestor sume a început în anul 2006, odată cu acordarea unor sporuri de 40% pentru procurorii de la DNA și DIICOT. Acest eveniment a declanșat o reacție în lanț, în care alți magistrați au început să solicite drepturi similare prin instanță. Astăzi, aproximativ 6700 de judecători și procurori din România figurează cu dosare sau plângeri privind majorări salariale.
Disputa actuală între Guvernul Bolojan și ÎCCJ este văzută ca o problemă cu dimensiuni politice, nu doar contabile. Liviu Avram susține că Lia Savonea a deschis procese pentru a solicita plata tuturor sumelor acumulate în ultimele două decenii, ca o formă de răspuns la adoptarea legii care a limitat pensiile magistraților. Această acțiune a fost validată succesiv de Curtea de Apel și de Înalta Curte.
Un aspect critic ridicat de jurnalist este conflictul de interese apărut în procesul de acordare a acestor drepturi. Liviu Avram menționează că CEDO a analizat cinci dosare în care magistrații reclamau majorări, subliniind riscul ca cei care acordă aceste drepturi să beneficieze și ei de aceleași avantaje. Această decizie a CEDO ar putea oferi fundamentul necesar pentru revizuirea sentințelor date de magistrați aflați în conflict de interese.
În ceea ce privește impactul asupra bugetului, Ilie Bolojan a criticat ceea ce numește „aristocrație bugetară”. Acesta a declarat că decizia CEDO confirmă poziția Guvernului în disputa privind plata restanțelor salariale. Pentru președintele PNL, plata imediată a unor sume de miliarde de lei, într-un context economic dificil, ar fi o măsură imorală și împovărătoare pentru cetățenii români.
Disputa salarială din justiție se încadrează într-un context de tensiuni constante între puterea legislativă și sistemul judiciar privind plafonarea veniturilor. Deciziile Curții Constituționale din perioada 2008-2009 au încercat să limiteze posibilitatea magistraților de a-și auto-acorda salarii, însă instanțele au refuzat adesea aplicarea acestor limitări, permițând continuarea proceselor de majorare prin căile judiciare.