Procesul legat de intervenția jandarmilor în timpul mitingului diasporei din 10 august 2018, desfășurat în Piața Victoriei, a intrat într-o etapă decisivă la Curtea Militară de Apel. O parte civilă a solicitat instanței schimbarea încadrării juridice a violențelor care au produs răniți printre protestatari. Această manevră juridică este vizată pentru a evita prescrierea acuzațiilor, deoarece infracțiunile contra umanității nu sunt supuse termenelor de prescripție.
Avocatul Alexandru Cristian Surcel, reprezentând partea civilă, susține că evenimentele ar putea fi încadrate sub modalități de infracțiuni contra umanității. Acesta argumentează că a existat un atac organizat al statului împotriva unei mulțimi specifice, reprezentând o mișcare civică coerentă de opoziție față de regimul impus de Liviu Dragnea. Conform solicitării, este necesară demonstrarea unui atac structurat asupra unui grup de persoane determinate prin anumite caracteristici.
Din partea inculpaților, avocatul Cezar Paul Diaconescu respinge această încercare, descriind-o ca fiind una disperată a părților civile de a găsi o încadrare favorabilă. Acesta susține că solicitarea nu are legătură cu realitatea evenimentelor și că majoritatea autorilor actelor de violență nu sunt nici siquiera incluși în acest dosar. Avocații jandarmilor menționează că acuzația de infracțiuni contra umanității ar fi trebuit respinsă încă de la nivelul procurorului care a trimis rechizitoriul.
În prima instanță, Tribunalul Militar a dispus achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei și a majorității jandarmilor vizați. Acesta a considerat că acuzațiile de abuz în serviciu și purtare abuzivă nu au fost dovedite. În prezent, Curtea Militară de Apel București urmează să ia o decizie cu privire la schimbarea încadrării juridice, însă procesul va fi întrerupt de reaudierea unor martori esențiali.
Instanța va asculta din nou declarații de la mai mulți martori, printre care se numără foști jandarmi și fostul prefect al Capitalei de la momentul evenimentelor, Speranța Cliseru. Decizia finală privind natura juridică a fapelor va fi pronunțată doar după finalizarea acestor audieri. Această etapă este critică, deoarece dacă acuzațiile de abuz rămân neschimbate, există riscul ca dosarul să se încheie prin prescripție.
Disputa privind termenul de prescripție pentru acuzațiile de abuz în serviciu și purtare abuzivă este una complexă. Există opinii divergente dacă termenul de prescripție a expirat la 9 august, la opt ani de la evenimente, sau la 9 octombrie, din cauza celor două luni de stare de urgență impuse în urma pandemiei de covid. Până în acest moment, instanța de apel nu a stabilit oficial încetarea procesului pe acest motiv.