Curtea de Apel București a decis prelungirea arestării preventive pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia, pronunțată la 28 octombrie 2026, vizează perioada cuprinsă între 29 octombrie și 27 noiembrie 2026. Instanța a stabilit că există probe credibile și riscuri reale care impun menținerea măsurii restrictive în cadrul dosarului gestionat de DIICOT.
Magistrații au analizat materialul probator și au concluzionat că acesta susține suspiciunile privind implicarea celor doi în faptele investigate. Judecătorii au precizat că probatoriul actual al cauzei este credibil și oferă motive pertinente, suficiente și serioase pentru a crede în implicarea inculpaților în comiterea infracțiunilor. Această constatare servește justificării măsurii preventive, fără a reprezenta o pronunțare definitivă asupra vinovăției celor cercetați.
Apărătorii lui Călin Georgescu și Ionel Rusen au solicitat înlocuirea arestării preventive cu o măsură mai puțin restrictivă, invocând lipsa antecedentelor penale. Totuși, Curtea de Apel București a respins aceste argumente, considerând că absența condamnărilor anterioare nu este suficientă pentru a lăsa inculpații în libertate. Instanța a apreciat că elementele prezentate de apărare nu sunt suficiente pentru a elimina necesitatea menținerii arestului.
Un aspect crucial în motivarea instanței a fost riscul de sustragere de la urmărirea penală, luând în calcul informațiile din anchetă despre intenția lui Călin Georgescu de a pleca în Italia pentru a solicita azil politic. Judecătorii au considerat că riscul de sustragere și de influențare a procesului penal are caracter actual. Astfel, elementele care indică posibilitatea de a evita procedurile judiciare rămân relevante pentru evaluarea măsurii.
Instanța a evaluat, de asemenea, impactul eliberării asupra ordinii publice și valoarea prejudiciului investigat, care depășește un milion de euro. Judecătorii au considerat că prelungirea arestării este proporțională cu riscurile identificate și că o măsură mai puțin restrictivă nu ar fi suficientă în contextul actual. Cercetarea vizează presupusa înșelare a unui om de afaceri, fapt care impune o monitorizare strictă a inculpaților.
Dosarul este gestionat de DIICOT și vizează acuzații de înșelare în valoare de peste un milion de euro. În cadrul procedurilor penale de acest tip, instanțele analizează constant dacă probele adunate de anchetatori rămân relevante pentru menținerea măsurilor de constrângere. Decizia Curții de Apel București confirmă faptul că riscurile de influențare a probei sau de părăsire a țării sunt elemente decisive în decizia de arestare.