Curtea Constituțională a emis o decizie prin care confirmă faptul că plafonarea pensiilor militare este un mecanism constituțional. Instituția a analizat două aspecte critice ridicate de pensionari: limitarea cuantumului pensiilor la media soldelor nete din baza de calcul și lipsa corelației directe între creșterea soldelor militarilor activi și actualizarea pensiilor. Decizia, publicată pe 29 octombrie, vine după o perioadă de așteptare de șase luni de la anunțarea inițială a motivării.
În cadrul argumentării, CCR a menționat că nu au apărut elemente noi care să permită o reconsiderare a jurisprudenței stabilite anterior. Curtea a explicat faptul că soluțiile și considerentele din deciziile precedente rămân valabile pentru cauza actuală. Această abordare indică faptul că instituția consideră că situația juridică a pensionarilor militari nu a suferit modificări care să impună o schimbare a interpretării legii privind plafonarea acestor drepturi.
Unul dintre principalele argumente ale autorilor acțiunii a fost că plafonarea funcționează ca un impozit ascuns, încălcând articolele 56 și 139 din Constituție. CCR a respins această viziune, susținând că egalitatea nu trebuie confundată cu uniformitatea. Curtea a precizat că pensionarii militari se află într-o situație juridică distinctă, reglementată printr-un regim special, iar plafonarea nu reprezintă o sarcină fiscală, ci o metodă de stabilire a cuantumului pensiei.
Scopul acestei măsuri a fost justificat prin referire la expunerea de motive a ordonanței, care vizează asigurarea echității și menținerea sustenabilității sistemului de pensii de serviciu. De asemenea, Curtea a argumentat că pensiile militare se indexează conform inflației, nu în funcție de evoluția soldelor militarilor activi. Această decizie afectează direct aproximativ 200.000 de pensionari care solicitau o actualizare a drepturilor în pas cu veniturile celor aflați încă în activitate.
Autorii cererii au susținut că există o discriminare între pensionarii militari actuali și cei care au ieșit la pensie înainte de OUG nr. 59/2017, deoarece aceștia din urmă nu aveau plafonare. CCR a răspuns că regulile se aplică uniform persoanelor aflate în aceeași situație juridică. Totuși, decizia nu oferă o explicație detaliată privind motivul pentru care data ieșirii la pensie separă cele două categorii de pensionari sub regimuri diferite, deși ambele sunt sub incidența Legii nr. 223/2015.
Sistemul de pensii de serviciu din România este unul special, fiind reglementat prin legi dedicate pentru personalul militar și polițist. Aceste regimuri de calcul și indexare diferă de sistemul de pensii de la asigurările sociale de bază, fiind menite să reflecte natura specifică a serviciului prestat. Deciziile Curții Constituționale în acest domeniu definesc limitele financiare și juridice ale sustenabilității bugetare pentru categoriile de beneficiari cu regim de protecție specială.