Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publică, miercuri, valorile actualizate ale veniturilor nete lunare pe care le încasează judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel. Această măsură a fost luată în contextul dezbaterilor publice declanșate de decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026. Decizia CEDO a respins pretențiile financiare ale unor magistrați care solicitau plata unor restanțe salariale stabilite anterior prin sentințe definitive.
Conform datelor furnizate de CSM pentru luna octombrie 2026, indemnizațiile nete ale magistraților variază semnificativ în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. Un judecător stagiar primește între 6.990 și 8.285 lei, în timp ce un judecător cu grad de judecătorie are un venit între 10.486 și 16.157 lei. Pentru nivelul de tribunal, intervalul este de 14.390 – 17.948 lei, iar pentru judecătorii cu grad de curte de apel, veniturile nete sunt între 16.309 și 20.346 lei.
Analiza structurii sistemului judiciar arată că, din totalul de 4.544 de judecători monitorizați la data de 26 octombrie 2026, aproximativ 46% activează la judecătorii, reprezentând 2.076 de persoane. O proporție de 33% este formată din 1.503 judecători care lucrează la tribunale, iar restul de 21% este reprezentat de cei 965 de magistrați de la curțile de apel. În documentul publicat de Consiliu nu au fost incluse însă situațiile salariale ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
CSM a efectuat o comparație cu nivelul de trai din România, utilizând datele Institutului Național de Statistică din august 2026, când câștigul salarial mediu era de 5.688 lei net. Un judecător stagiar la nivelul minim al grilei are un venit brut de 1,26 ori media națională, iar un judecător cu grad de judecătorie are un venit de 1,89 ori media națională. În comparație cu media europeană de 2,13 ori câștigul mediu brut, România se poziționează sub acest indicator de referință.
Instituția a criticat tentativele de a transfera divergențe politice interne către jurisdicțiile internaționale prin prezentarea distorsionată a realităților naționale. CSM susține că astfel de acțiuni pot aduce câștiguri politice pe termen scurt, dar afectează credibilitatea instituțiilor statului și a României. Consiliul a amintit că, la iulie 2025, o analiză comparativă arăta că România ocupa poziția 20 din 27 de state pentru venitul brut la începutul carierei magistraților.
Sistemul de salarizare al magistraților din România este reglementat prin grile specifice care țin cont de experiența acumulată și de gradul de profesionalism. Aceste niveluri de venituri sunt monitorizate constant în raport cu evoluția economiei naționale și cu standardele de comparație europene, oferind un cadru de transparență privind costurile de funcționare ale sistemului de justiție.