Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publice, miercuri, detalii privind indemnizațiile judecătorilor din România, precum și repere de comparație la nivel european. Această mișcare a fost efectuată în urma dezbaterilor publice declanșate de o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Instituția a dorit să clarifice realitățile naționale prin publicarea grilelor salariale aferente lunii octombrie, oferind date concrete despre veniturile magistraților din sistemul de justiție.
Contextul acestei publicări este marcat de faptul că, joia trecută, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererile a cinci judecători și foști judecători români. Aceștia au contestat neexecutarea unor hotărâri judecătorești prin care statul era obligat să plătească despăgubiri pentru diferențe de remunerație. Magistrații au susținut că aceste diferențe de salarizare sunt discriminatorii în raport cu alte categorii de funcționari sau magistrați, însă cererile lor nu au fost acceptate de instanța europeană.
Conform comunicatului transmis de CSM, indemnizațiile nete lunare ale judecătorilor variază în funcție de gradație, vechime și gradul profesional. Un judecător stagiar încasează între 6.990 și 8.285 lei, în timp ce un judecător cu grad de judecătorie are venituri între 10.486 și 16.157 lei. Pentru nivelul de tribunal, sumele variază între 14.390 și 17.948 lei, iar judecătorii cu grad de curte de apel primesc între 16.309 și 20.346 lei. Datele reflectă structura actuală a sistemului de justiție.
Analiza cifrelor arată că, din totalul de 4.544 de judecători recențați la 26 octombrie, aproximativ 46% activează la judecătorii, reprezentând 2.076 de persoane. Restul personalului este distribuit între tribunale, unde lucrează 33% (1.503 judecători), și curțile de apel, unde se regăsesc 21% dintre magistrați (965 de judecători). CSM subliniază că, pentru un judecător stagiar la nivelul minim al grilei, indemnizația brută reprezintă 1,26 câștiguri salariale medii brute naționale, conform datelor de august 2026.
În comparație cu mediul european, România se situează sub indicatorii de referință. Media aritmetică a celor 27 de valori publicate în EU Justice Scoreboard 2026 pentru statele Uniunii Europene este de aproximativ 2,13 câștiguri salariale medii brute naționale. CSM a menționat că, la începutul carierei, România ocupa poziția 20 din 27 de state pentru venitul brut și poziția 22 pentru venitul net. Instituția a criticat încercările de a transfera divergențe politice interne la jurisdicțiile internaționale.
Sistemul de justiție din România funcționează pe o structură ierarhică clară, de la nivelul judecătoriilor, trecând prin tribunale și culminând cu curțile de apel. Această organizare administrativă și juridică determină și diferențierea grilelor salariale, care sunt reglementate prin norme specifice pentru a reflecta responsabilitatea și gradul de experiență al magistraților în cadrul instanțelor de judecată.