Cazul penal în care este implicat Călin Georgescu a generat o serie de decizii contradictorii din partea instanțelor de judecată, alimentând suspiciunile cetățenilor. Fostul candidat prezidențial se află în arest preventiv începând cu data de 29 septembrie 2026, în urma unei anchete coordonate de DIICOT. Procurorii susțin că acesta ar fi primit peste 1 milion de euro de la un afacerist, în schimbul unor promisiuni false, faptă care ar fi avut loc în anul 2022.
Procedura juridică a început după ce Călin Georgescu a fost reținut de DIICOT pe 21 septembrie. Pe 22 septembrie, Tribunalul București a respins cererea de arestare preventivă pentru 30 de zile, optând pentru controlul judiciar. Totuși, Curtea de Apel a răsturnat această decizie pe 29 septembrie, stabilind prin complet de divergență că acesta trebuie arestat pentru o perioadă de 30 de zile, după ce primii doi judecători nu au ajuns la un consens.
Evoluția procesului a continuat cu o nouă decizie a Tribunalului București pe 13 octombrie, instanța acceptând înlocuirea arestului cu arestul la domiciliu. Această soluție a fost însă desființată de Curtea de Apel la data de 23 octombrie, care a hotărât definitiv menținerea arestului preventiv prin complet de divergență. Ulterior, pe 26 octombrie, Tribunalul București a respins din nou cererea DIICOT de prelungire a arestului, impunând controlul judiciar, însă Curtea de Apel a întors decizia pe 28 octombrie.
Avocatul Toni Neacșu, fost judecător, a declarat că această situație, în care trei decizii de nearendare au fost anulate de alte trei decizii de arestare, este fără precedent. Acesta susține că instanțele și judecătorii s-au contrazis reciproc, fapt ce duce la decredibilizarea întregii justiție. Conform lui Neacșu, scenariile pe care le creează cetățenii privind independența sistemului sunt justificate de erorile procedurale și de „bâlbăile” apărute în soluționarea cererilor de măsuri preventive.
Tensiunile politice au crescut, liderii AUR, inclusiv George Simion, atribuindu-i lui Călin Georgescu statutul de „deținut politic”. Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR, a menționat că a discutat cu ambasadori și cu ministrul de Externe din Cehia despre situația democrației și a statului de drept în România. Aceste discuții au vizat și contextul anulării alegerilor prezidențiale și stadiul cazului „Georgescu”, într-un moment de criză a încrederii în instituțiile statului.
Contextul actual este marcat de o scădere a încrederii în instituțiile publice, în condițiile în care un sondaj Flashdata indică faptul că 7 din 10 români consideră că anularea alegerilor din 2024 a fost influențată politic. În acest climat, instituții precum Parlamentul sau Guvernul se confruntă cu rate de dezaprobare între 80% și 90%, în timp ce majoritatea cetățenilor consideră că direcția în care se îndreaptă România este una greșită.