Jurnalistul Liviu Avram a analizat mecanismele prin care magistrații din România au obținut majorări salariale masive, susținând că practic aproape întreg corpul magistratural a apelat la instanțe. În cadrul emisiunii „Harta de Impact”, acesta a detaliat modul în care circa 6.700 de judecători și procurori au solicitat drepturi suplimentare, generând o dispută financiară uriașă între Guvernul Bolojan și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Problema salarială a fost descrisă ca fiind una veche de cel puțin 20 de ani, cu o agravare semnificativă în ultimul deceniu. Liviu Avram a punctat că totul a început în 2006, odată cu acordarea unor sporuri de 40% pentru procurorii din cadrul DNA și DIICOT. Acest eveniment a declanșat o reacție în lanț, în care alți magistrați au solicitat drepturi similare, obținând sentințe favorabile de la proprii colegi din instanțe.
Disputa financiară a ajuns la valori de peste 5 miliarde de lei, sume pe care ÎCCJ le-a solicitat să fie achitate cât mai rapid. Liviu Avram a interpretat acțiunile conduse de Lia Savonea ca fiind o formă de răzbunare pentru adoptarea legii care limita pensiile magistraților. El a observat că, în declarațiile de avere ale magistraților, aproape toți figurează cu sume consistente sub rubrica de restanțe salariale.
Un alt aspect criticat a fost modul în care s-au gestionat pensiile după transferul contribuțiilor de la angajator la angajat în 2018. Liviu Avram a menționat că, timp de cinci ani, magistrații au beneficiat de pensii calculate pe baze care depășeau salariul lor net din activitate. Abia în 2023 s-a introdus o limită legală care să plafoneze pensia la 80% din salariul brut, fără a depăși ultimul salariu înrig.”,
Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind cinci dosare cu magistrați a evidențiat un potențial conflict de interese. Conform lui Liviu Avram, există un risc ca judecătorii care acordă majorări să beneficieze și ei de aceleași drepturi. Această constatare ar putea oferi fundamentul politic necesar pentru revizuirea sentințelor date în condiții de conflict de interese, deși procesul necesită un curaj politic major.
În contextul economic actual, președintele PNL, Ilie Bolojan, a susținut că decizia CEDO confirmă poziția Guvernului în această dispută. Bolojan a criticat fenomenul pe care l-a numit „aristocrație bugetară” și a subliniat că plata imediată a miliardelor de lei ar fi imorală pentru cetățenii români. Acesta consideră că Executivul are acum argumentul necesar pentru a rezolva această problemă fără a compromite echilibrul bugetar al statului.
Contextul macroeconomic din România este marcat de o presiune economică constantă, în care inflația din zona euro a atins niveluri ridicate în ultimii trei ani. Această stare de incertitudine economică pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a absorbi cheltuieli masive și neprevăzute, precum restanțele salariale ale magistraților, într-un moment în care resursele bugetare sunt deja monitorizate strict pentru a menține stabilitatea.