Avocații băncilor și ai BNR au prezentat în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București argumentele pentru suspendarea deciziei Consiliului Concurenței. Autoritatea de concurență a impus sancțiuni băncilor pentru un presupus cartel în formarea indicilor ROBOR și a cerut modificarea mecanismului de stabilire a acestora. Juriștii Consiliului Concurenței și-au susținut argumentele în favoarea sancționării, iar judecătorii urmează să decidă săptămâna viitoare dacă decizia trebuie suspendată.
BNR a solicitat instanței să fie acceptată în procese alături de bănci, argumentând că decizia Consiliului Concurenței afectează atribuțiile legale ale băncii centrale privind politica monetară. Avocații BNR susțin că mecanismul ROBOR este vizat de autoritate ca fiind un schimb de informații economice sensibil concurențiale. Această abordare ar putea impune modificarea procesului de fixing, element care afectează transparența cotațiilor și modul de calculare a indicilor, aspecte considerate esențiale de către banca centrală.
Consiliul Concurenței susține că participarea la fixing reprezintă un comportament anticoncurențial, deoarece băncile ar fi urmărit să își coordoneze comportamentul pentru stabilirea în comun a nivelului ROBOR. Juristul Consiliului a menționat că există două tipuri de cotații: cele indicative și cele ferme, utilizate în fereastra de fixing între orele 10,30 și 11. Autoritatea consideră că transparența cotațiilor ferme permite comunicarea unor prețuri viitoare între concurenți, ceea ce ar putea facilita o înțelegere secretă.
Din partea BNR, avocații au replicat faptul că cotațiile din timpul ferestrei de fixing sunt tot indicative, nu ferme, deoarece pot fi schimbate în orice moment până la încheierea procesului. Conform BNR, o cotație devine angajantă doar post-factum, după ce se încheie fixingul. Instituția subliniază că transparența cotațiilor este un principiu fundamental stabilit prin Legea nr. 312 din 2004 și Norma nr. 4 din 1995, care obligă instituțiile de credit să afișeze permanent nivelurile orientative ale ratelor de dobândă.
Băncile au primit un termen de 60 de zile pentru a propune un plan de măsuri de modificare a mecanismului de fixing, însă BNR consideră această cerință imposibil de îndeplinit într-un timp atât de scurt. Avocații au precizat că orice modificare a transparenței afectează indirect Regulamentul BNR și că schimbarea configurației mecanismului necesită analize și testări riguroase. În prezent, există o perturbare a pieței monetare, cauzată de solicitările băncilor de a se retrage din panelul de stabilire a indicilor pentru a evita sancțiunile.
Mecanismul de stabilire a indicilor de referință, precum ROBOR sau ROBID, este administrat de BNR printr-un agent de calcul desemnat, care acționează ca un mandatar al băncii centrale. Acest sistem de cotare funcționează neschimbat din anul 2008, fiind bazat pe o platformă electronică unde băncile își afișează ratele de dobândă pentru piața interbancară.