Consiliul Superior al Magistraturii a publicat miercuri date referitoare la indemnizațiile judecătorilor din România, oferind repere de comparație cu nivelul european. Această demersare vine în contextul dezbaterilor publice declanșate de o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Instituția a dorit să clarifice realitatea salarială a magistraților prin prezentarea grilelor de plata și a raportului acestora față de veniturile medii din economia națională și din restul Uniunii Europene.
Conform datelor furnizate de CSM, veniturile nete lunare ale judecătorilor variază semnificativ în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. Un judecător cu grad de judecătorie încasează între 10.486 și 16.157 lei, în timp ce un judecător cu grad de tribunal are un venit între 14.390 și 17.948 lei. Pentru nivelul de curte de apel, indemnizațiile nete sunt cuprinse între 16.309 și 20.346 lei. Din totalul de 4.544 de judecători recențați, aproximativ 46% activează la judecătorii, 33% la tribunale și 21% la curțile de apel.
Analiza comparativă cu economia națională arată că un judecător stagiar, aflat la nivelul minim al grilei, încasează o sumă brută ce reprezintă 1,26 din câștigul salarial mediu brut național. Pentru comparație, conform datelor Institutului Național de Statistică din august 2026, câștigul salarial mediu din România era de 9.497 lei brut și 5.688 lei net. Un judecător definitiv cu grad de judecătorie, la nivelul minim al grilei, are o indemnizație brută de 1,89 ori mai mare decât media brută națională a salariaților.
În ceea ce privește contextul european, CSM subliniază că România se situează sub indicatorii de referință ai Uniunii Europene. Media aritmetică a celor 27 de valori publicate în EU Justice Scoreboard 2026, bazată pe datele CEPEJ din 2024, este de aproximativ 2,13 câștiguri salariale medii brute naționale. Un judecător la început de drum are un venit echivalent cu 76,8% din media netă europeană, în timp ce magistrații cu experiență pot avea venituri anuale cu până la 81% mai mari decât media salariaților din UE.
CSM a reacționat și la decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, care a respins în unanimitate cererile a cinci judecători români. Aceștia solicitau despăgubiri pentru diferențe de remunerație considerate discriminatorii față de alte categorii de funcționari. Consiliul a criticat utilizarea divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale prin prezentarea distorsionată a realităților naționale, avertizând că astfel de practici pot afecta credibilitatea instituțiilor statului și a României în plan extern.
În România, nivelul de venituri în administrația publică este semnificativ mai scăzut decât în anumite sectoare economice. În august, salariul mediu net din administrația publică a fost de 6.955 lei, în timp ce în Educație a fost de 5.592 lei și în Sănătate de 5.427 lei. Aceste cifre contrastează cu sectoare precum programarea și consultanța în tehnologia informației, unde salariul mediu net a ajuns la 13.010 lei, sau extracția petrolului, care înregistrează 11.760 lei.