Bogdan Dumitru, ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, propune o transformare radicală a administrației publice prin utilizarea unor agenți de inteligență artificială capabili să comunice între diverse instituții ale statului. Această viziune urmărește depășirea barierelor de interoperabilitate și facilitarea schimbului automat de informații între entitățile guvernamentale. Planul vizează înlocuirea proceselor manuale cu sisteme digitale care să permită executarea operațiunilor prin interacțiunea directă a unor agenți software specializați.
Propunerea ministrului vine după o experiență directă în cadrul Guvernului, unde Bogdan Dumitru a constatat un volum masiv de documente pe hârtie. În urma primelor zile petrecute în administrație, acesta a declarat că nu a văzut în toată cariera de 30 de ani atât de multe hârtii. Din acest motiv, ministrul a exprimat intenția de a elimina imprimantele din cadrul ministerului său, subliniind necesitatea unei digitalizări reale care să reducă birocrația și să automatizeze procedurile existente.
Deși ideea de a utiliza agenți AI pentru interacțiunea instituțională este prezentată ca o viziune, implementarea acesteia depinde de rezolvarea unor probleme critice de securitate informatică și acces la date. Bogdan Dumitru a menționat că, în loc de conexiuni clasice prin interfețe de programare (API), statul ar putea beneficia de agenți care să „se înțeleagă între ei”. Această abordare ar putea schimba modul de funcționare al statului, transformând ministerele în entități mai agile, similare cu companiile private.
În paralel, Guvernul pregătește măsuri de sprijin pentru sectorul economic, inclusiv introducerea unor vouchere pentru adoptarea inteligenței artificiale, a serviciilor cloud și a soluțiilor de securitate cibernetică în IMM-uri. Programul de guvernare 2026-2028 prevede ca aceste resurse să ajute firmele să valideze integrarea tehnologiei în procesele lor de business înainte de investiții majore. Bogdan Dumitru subliniază că rolul statului trebuie să fie de facilitator, evitând în același timp să blocheze dezvoltarea companiilor prin proceduri complicate.
Situația actuală a adoptării tehnologiei în România este marcată de un contrast între utilizarea informală și integrarea structurală. Un studiu realizat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia indică faptul că, deși peste 60% dintre firmele românești folosesc inteligența artificială, doar 3,3% au integrat-o efectiv în procesele de business. Majoritatea utilizărilor se limitează la instrumente precum chatbot-urile pentru sarcini simple, fără a genera o creștere semnificativă a productivității la nivel organizațional.
Contextul digitalizării în România este unul complex, fiind marcat de o discrepanță între utilizarea ocazională a tehnologiilor și implementarea lor profundă în economie. Conform datelor Eurostat, România se poziționează la ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în companii, cu o pondere de doar 5,2%. Această statistică oficială subliniază dificultatea națională de a transforma instrumentele digitale în avantaje competitive reale pentru sectorul privat.