Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după ce acesta a acceptat nominalizarea. Decizia a fost anunțată în urma consultărilor care au urmărit găsirea unei soluții de ieșire din criza politică de la Cotroceni. Siegfried Mureșan va avea la dispoziție 10 zile, de la publicarea decretului în Monitorul Oficial, pentru a forma cabinetul, a elabora programul de guvernare și a solicita votul de învestitură în Parlament.
Obținerea numărului necesar de voturi reprezintă o dificultate majoră pentru noul premier desemnat. În actuala configurație parlamentară, pentru învestire este necesar un minim de 233 de voturi. Siegfried Mureșan dispune în prezent de un suport de 186 de voturi, provenite din partea PNL (80), USR (58), UD enters (31) și a minorităților naționale (17). Această situație îi lasă un deficit de 47 de voturi pentru a putea forma un guvern funcțional.
Pentru a depăși acest prag, premierul desemnat trebuie să obțină sprijin suplimentar fie prin acorduri cu alte grupuri parlamentare, fie prin voturi individuale. Fără aceste voturi, cabinetul nu poate fi învestit. Incertitudinea legată de aceste numere redeschide posibilitatea unor alegeri anticipate. Conform articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul dacă două propuneri de guvern sunt respinse în decurs de 6 evenimente de 60 de zile.
Ultima perioadă a fost marcată de o instabilitate politică ce a dus la respingeri anterioare. De la demiterea Guvernului Bolojan, pe 5 mai 2026, Nicușor Dan a făcut alte două nominalizări: Eugen Tomac și Adrian Veștea. Eugen Tomac și-a depus mandatul pe 14 iunie, fără ca propunerea să ajungă la vot, iar cabinetul lui Adrian Veștea a fost respins de Parlament pe 22 iunie, cu 189 de voturi pentru și 23 împotrivă.
Înainte de actuala nominalizare, partidele politice au avansat propriile variante de premier. PSD l-a susținut pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au optat pentru varianta lui Siegfried Mureșan. Aceasta din urmă a fost o propunere a partidelor, nu o desemnare oficială făcută de președinte. Procesul de formare a noului guvern urmează acum etapele de consultare și de depunere a programului de guvernare în fața legislativului.
Contextul politică actual este marcat de o perioadă de tranziție lungă de la căderea Guvernului Bolojan. După respingerea cabinetului condus de Adrian Veștea în iunie 2026, nu au existat alte nominalizări oficiale până în septembrie. Această perioadă de instabilitate a pus în evidență dificultatea de a construi o majoritate parlamentară solidă în contextul actual al partidelor politice din România.