Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM) a reacționat oficial în urma constatărilor Curții de Conturi privind procesul de recalculare a pensiilor din România. Organizația, care reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din sistemul caselor teritoriale de pensii, a subliniat că numărul de aproximativ 2,2 milioane de beneficiari semnalați nu reprezintă erori confirmate, ci o estimare rezultată din procedurile de audit.
Sindicatul susține că problemele identificate nu pot fi atribuite automat angajaților din casele de pensii, ci trebuie analizate din perspectiva funcționării sistemului administrativ și informatic. Reprezentanții FNSSM au indicat faptul că raportul Curții de Conturi a evidențiat deficiențe ale aplicației informatice utilizate, inclusiv nepreluarea integrală a datelor înainte de recalculare sau dificultăți în delimitarea stărilor de cotizare necesare pentru stabilirea punctelor de stabilitate.
Pe lângă deficiențele tehnice, sindicatul invocă volumul masiv de muncă și deficitul de personal ca factori determinanți. Implementarea Legii nr. 360/2023 a necesitat recalcularea a aproximativ 5 milioane de pensii, o operațiune de o amploare uriașă desfășurată simultan cu atribuțiile obișnuite. Conform declarațiilor, nu se poate imputa unui funcționar o eroare cauzată de funcționarea necorespunzătoare a unei aplicații sau de un proces administrativ pe care acesta nu îl poate controla.
Ionuț Paul Marinescu, președintele Federației Naționale Solidaritatea Socială a Muncii, a declarat că angajații nu pot deveni vinovații de serviciu pentru modul de organizare a unei reforme legislative pe care nu au conceput-o. Sindicatul insistă că orice diferență de drepturi trebuie verificată individual pentru a stabili dacă aceasta provine din date incomplete, din migrarea defectuoasă a informațiilor sau din instrucțiunile primite la nivel instituțional.
FNSSM respinge ferm ideea unei culpe colective a personalului, solicitând o analiză riguroasă a fiecărui dosar în parte. Organizația subliniază că responsabilitatea individuală trebuie dovedită concret și nu poate fi dedusă automat din existența unor disfuncționalități administrative. Această abordare vizează protejarea funcționarilor publici și a personalului contractual împotriva sancțiunilor bazate pe erori de sistem sau de procedură.
Contextul actual al reformelor administrative în România evidențiază o presiune constantă asupra instituțiilor de stat în gestionarea volumelor mari de date. În perioada recentă, deciziile privind gestionarea sistemelor de protecție și a drepturilor cetățenilor au fost sub semnul întrebării, reflectând complexitatea proceselor de digitalizare și de actualizare a bazelor de date în cadrul instituțiilor publice românești.