Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a anunțat joi că programul său de guvernare include transformarea structurii de poliție actuale. Obiectivul principal vizează înființarea unei singure Poliții Naționale, care să asigure un singur tip de polițist pe întreg teritoriul României. Această măsură ar trebui să simplifice interacțiunea dintre cetățeni și instituțiile statului, eliminând fragmentarea actuală a serviciilor oferite populației.
Siegfried Mureșan a explicat că reforma vizează crearea unui punct unic de lucru pentru toate procedurile administrative de care are nevoie cetățeanul. Indiferent dacă persoana trebuie să reînnoiască buletinul, să obțină un pașaport sau să înmatriculeze un autoturism, aceasta ar trebui să acceseze același ghișeu. Scopul este ca o singură instituție a statului să gestioneze aceste interacțiuni, evitând situația în care cetățenii trebuie să se deplaseze de la un ghișeu la altul pentru documente diferite.
O altă componentă majoră a programului de guvernare vizează finalizarea reformei pensiilor speciale. Siegfried Mureșan a subliniat că pensia plătită din bugetul statului nu trebuie să depășească ultimul venit net încadrat în activitate. De asemenea, premierul desemnat a menționat că va impune interdicția cumulului între pensie și salariu plătit de la stat, o măsură care vizează echilibrul financiar al bugetului public.
În ceea ce privește impactul asupra personalului din Ministerul de Interne, Siegfried Mureșan a abordat riscul ca reforma să ducă la un număr mai mare de pensionări. El a declarat că statul român investește în experiența polițiștilor, iar retragerea acestora din activitate la vârste de sub 50 de ani reprezintă o pierdere pentru țară. Guvernul propune crearea unui cadru care să permită acestor angajați să lucreze mai mult timp, oferindu-le condiții avantajoase.
Propunerea de unificare a serviciilor de poliție și reformarea sistemului de pensii vine într-un context în care administrația publică încearcă să optimizeze resursele de la buget. Siegfried Mureșan susține că menținerea personalului calificat în activitate este esențială pentru ca aceștia să poată servi cetățeanul și să rămână la dispoziția statului pentru o perioadă mai lungă de timp, după ce au ales această carieră.
Aceste decizii privind gestionarea resurselor umane și a bugetului de stat se încadrează într-un context mai larg de monitorizare a cheltuielilor publice. În perioada recentă, Guvernul a început să facă publice salariile șefilor din companiile de stat, evidențiind faptul că peste 150 de persoane încadrate în acest sector obțin venituri cuprinse între 5.000 și 20.000 de euro.