Posibilitatea organizării unor alegeri anticipate în România este un subiect de dezbatere intensă, însă politologul Cristian Pîrvulescu susține că acest scenariu este mult mai puțin probabil decât se discută. Deși organizarea unui nou scrutin este un scenariu posibil, acesta nu reprezintă o obligație pentru conducerea țării. Profesorul de la SNSPA subliniază că, dacă noul premier desemnat nu obține învestitura, președintele poate decide dizolvarea Parlamentului, un eveniment care nu s-a mai întâmplat de după 1991.
În viziunea lui Cristian Pîrvulescu, organizarea alegerilor nu ar putea aborda blocajul politic actual, deoarece noul Parlament ar putea rămâne la fel de fragmentat ca cel existent. Specialistul explică faptul că problema celor 233 de voturi ar rămâne neschimbată, iar o nouă dizolvare nu ar mai putea fi realizată decât după un an de la actuala. Astfel, România s-ar putea trezi într-un impas similar, dar fără nicio cale de ieșire constituțională, deoarece legea fundamentală nu permite un nou scrutin într-un interval de un an.
Un aspect crucial în această discuție este rolul președintelui, care se află într-o dilemă strategică în fața blocajului instituțional. Cristian Pîrvulescu menționează că președintele dispune în prezent de pârghii importante, precum desemnarea premierului și posibilitatea de a dizolva Parlamentul. Totuși, dacă alege să dizolve Parlamentul acum, președintele își pierde acest avantaj pentru un an întreg. Dacă decide să nu o facă, riscă să devină garantul unui guvern demis care poate rămâne în funcție fără un termen stabilit.
În ceea ce privește impactul asupra partidelor, politologul estimează că un eventual nou Parlament ar putea vedea AUR în poziția de lider, în timp ce PSD ar putea deveni un partener minor al extremei drepte. Această evoluție ar putea duce la o nouă stare de blocaj politic. În acest context, campaniile electorale nu ar putea ameliora problemele economice, deoarece criza provine din refuzul partidelor de a asuma costurile ajustărilor necesare, nu din lipsa alegerilor.
Administrarea țării ar putea continua sub regimul actual chiar și în absența unui nou Parlament. Cristian Pîrvulescu precizează că guvernul demis în luna mai ar putea continua să administreze treburile curente cel puțin până la sfârșitul iernii. Statul nu intră automat în paralizie, deoarece bugetul poate fi adoptat prin proceduri speciale sau, în lipsa unui nou document, se poate aplica bugetul anterior cu limite lunare, asigurând astfel continuitatea funcționării instituțiilor.
Contextul politic actual este marcat de o instabilitate care poate afecta percepția asupra stabilității statului. În perioade de incertitudine legislativă, precum și în perioade de instabilitate climatică anunțate de ANM, capacitatea instituțiilor de a răspunde la nevoile cetățenilor este pusă la încercare. Această fragilitate a cadrului guvernamental subliniază importanța stabilității politice pentru gestionarea corectă a resurselor și a ordinii publice în România.