Programul de guvernare depus în Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan propune o schimbare fundamentală în modul de funcționare al fiscului. Noua strategie prevede că ANAF va renunța la controalele aplicate larg asupra tuturor contribuabililor, optând în schimb pentru controale țintite, declanșate exclusiv prin analiza de risc. Această reformă este inclusă în capitolul dedicat consolidării veniturilor și combaterii evaziunii fiscale.
O componentă centrală a acestei reorganizări este decizia instituțională de a reunifica ANAF cu Autoritatea Vamală Română într-un singur organ fiscal și de control. Această mișcare reprezintă, în esență, o întoarcere la modelul organizațional care a fost aplicat în România între anii 2013 și 2022. Pe plan administrativ, reforma vizează coordonarea unitară a controlului, colectării și trezoreriei între structurile centrale și cele teritoriale.
Resursele de control vor fi concentrate pe fraudele de TVA, pe rambursările cu indicatori de risc și pe subdeclararea din anumite sectoare economice. Obiectivul declarat este reducerea semnificativă a decalajului de TVA până în anul 2030, orientând resursele către marea evaziune și nu către contribuabilii corecți. Pentru operațiunile complexe, vor fi create echipe specializate pe prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și modele de afaceri digitale.
Instrumentul tehnic principal va fi o platformă integrată care să coreleze datele provenite din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale. Această platformă urmează să devină operațională până la data de 30 iunie 2027. Controalele operative și inopinate vor fi declanșate de profilul de risc al contribuabilului, după ce vor fi efectuate verificări documentare la distanță, utilizând mecanisme de avertizare timpurie pentru situațiile de dificultate financiară.
Până la 31 decembrie 2026, vor fi introduși indicatori de performanță și un sistem de remunerare de tip bonus-malus pentru conducerea ANAF. Conform angajamentelor din PNRR, începând cu anul 2027, bonusurile vor fi acordate doar dacă planul de încasări este depășit. În schimb, penalitățile vor fi aplicate în funcție de indicatorii de performanță aprobați pentru fiecare structură operativă în parte.
Sistemul de raportare fiscală din România a evoluat prin implementarea unor instrumente digitale precum e-Factura și SAF-T, care permit transmiterea datelor în timp real. Deși aceste tehnologii facilitează monitorizarea, ele nu garantează automat corectitudinea conținutului facturilor, fiind utilizate de autorități pentru a identifica anomaliile și a îmbunătăți eficiența colectării veniturilor statului.