Dragoș Benea, desemnat de conducerea PSD să coordoneze un grup de lucru pentru reforma administrativ-teritorială a României, a declarat că procesul de reorganizare va implica un cost politic cert. El a subliniat că, deși reforma va genera perdanți politici, beneficiarul principal va fi reprezentat de cetățenii românilor. Dragoș Benea a menționat că scopul este obținerea unui aparat administrativ mai suplu, cu mai puține primării, primari, viceprimari și consilieri locali, reducând astfel cheltuielile de funcționare.
Eurodeputatul a manifestat rezerve față de proiectul Ministerului Dezvoltării, condus de Ștefan Stoica, deoarece acesta prevede doar comasarea voluntară a localităților. Dragoș Benea susține că implementarea reformei ar trebui să ducă la creșterea capacității administrative a primăriilor, făcându-le capabile să ofere servicii de calitate și să fie eligibile pentru finanțări europene sau de la bugetul de stat. El consideră că actuala fragmentare și „fărămițarea administrativă” împiedică obținerea acestor resurse de către localitățile mici.
Propunerea de reorganizare vizează o problemă de sustenabilitate, având în vedere că există peste 450 de unități administrative-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Dragoș Benea a precizat că și alte 1.100 de unități au până la 3.000 de locuitori, în timp ce 55% dintre orașe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, deși mențin o administrație locală bugetofagă. Pentru a fundamenta procesul, el a anunțat crearea unei matrice de sustenabilitate bazată pe un algoritm de punctare care va identifica unitățile ce trebuie comasate.
Impactul politic al reformei este semnificativ, deoarece peste jumătate din cele 429 de comune vizate sunt conduse de edili PSD. Mai exact, 227 de primării sunt sub conducerea PSD, reprezentând 52,91% din total, în timp ce 156 de comune sunt conduse de PNL, adică 36,36%. Împreună, cele două partide controlează 387 de primării din grupul vizat, ceea ce înseamnă o pondere de 90,21%. În județe precum Olt, PSD conduce 22 din cele 23 de comune sub pragul de 1.500 de locuitori.
Urgența acestei reorganizări este legată de pregătirea cadrului financiar multianual 2028-2034, perioadă în care fondurile europene de coeziune vor fi mai reduse decât în exercițiile financiare anterioare. Conform propunerii ministrului Alexandru Stoica, reforma ar putea fi implementată în două etape: o etapă de comasare voluntară până în martie 2027 și o etapă obligatorie prin asumare. În ambele scenarii, noile structuri administrative vor intra în vigoare începând cu anul 2028, odată cu organizarea noilor alegeri locale.
Reorganizarea administrativ-teritorială reprezintă un proces complex de restructurare a unităților de primă linie ale statului. Această mișcare vizează optimizarea resurselor publice și creșterea eficienței în gestionarea fondurilor europene, într-un context în care fragmentarea actuală a unităților administrative limitează capacitatea de dezvoltare a multor localități din mediul rural.