Ministrul apărării, Radu Oprea, a dispus trimiterea Corpului de Control la DGARM pentru a verifica contractele înscrise în cadrul programului SAFE. Această măsură de control vizează procesele de achiziție a echipamentelor militare și verificarea legalității procedurilor de selecție. Radu Oprea a declarat că scopul este de a vedea dacă sumele anunțate în spațiul public sunt corecte prin compararea ofertelor primite de la competitori.
Verificarea se concentrează pe structura DGARM, instituția specializată din cadrul MApN care gestionează necesarul de armament și întocmește caietele de sarcini pentru achizițiile publice. Radu Oprea a explicat faptul că programul SAFE a implicat atât Ministerul Apărării, cât și Ministerul Afacerilor Interne, procesul fiind ulterior dus către Cancelaria prim-ministrului. Ministrul vrea să determine dacă specificațiile tehnice solicitate corespund cu ceea ce urmează să primească Armata Română.
Radu Oprea a susținut că deciziile fundamentale privind aceste achiziții au fost luate la Cancelaria fostului premier Ilie Bolojan, în cadrul unui comitet de lucru. Această structură a reunit reprezentanți de la MApN, MAI și alte instituții ale statului român pentru a decide direcția contractelor. Ministrul a menționat că, în perioada în care se afla în Secretariatul General al Guvernului, a observat cum companiile intrau în discuții direct la Cancelaria prim-ministrului.
Un aspect critic al investigației vizează legătura dintre contractul de achiziție și acordul de cooperare industrială, gestionat de Ministerul Economiei. Radu Oprea a precizat că recepția echipamentelor este condiționată de un certificat care să ateste realizarea procentului de cooperare industrială impus în România. Ministrul a subliniat că decizia de a alege anumite companii a fost luată la nivel de Cancelaria prim-ministrului, nu prin procesul standard de achiziție.
În acest context, Radu Oprea a menționat că foștii miniștri Miruță și Darău ar fi trebuit să joace un rol mai activ în protejarea intereselor naționale. El a considerat că ministrul de la Apărare ar fi trebuit să susțină MApN, în timp ce ministrul de la Economie ar fi trebuit să coordoneze partea de cooperare industrială. Această lipsă de implicare a fost menționată ca un factor în modul în care au fost gestionate discuțiile cu furnizorii.
Deciziile privind achizițiile de apărare se încadrează într-un context de reorganizare a funcțiilor de conducere în Guvern, având în vedere că Gabriel-Ciprian Ene preia funcția de secretar general al Guvernului din 2 noiembrie. Această schimbare intervine într-un moment în care instituțiile de control analizează și alte aspecte legate de gestionarea resurselor publice și a proceselor de achiziție de stat.