România se confruntă cu provocări majore în dezvoltarea infrastructurii și a sectorului digital, în contextul necesarului de investiții care depășește resursele disponibile. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de Adevărul și IC Events, experții au analizat mizele din energie, apărare și transport. Discuțiile au evidențiat decalajul dintre ritmul de dezvoltare tehnologică și capacitatea instituțiilor publice de a implementa transformări reale în societate.
În domeniul transporturilor, infrastructura feroviară este într-o stare critică, cu aproximativ 75% din rețea necesitând reparații capitale. Deși autostrăzile se apropie de pragul de 1.500 de kilometri, deficitul de finanțare pentru marile proiecte rutiere este estimat la 15 miliarde de euro. Ionuț Ciurea, reprezentant al Asociației Pro Infrastructură, a subliniat că programul Transport actual, cu o alocare de 10 miliarde de euro, este insuficient pentru acoperirea nevoilor reale ale țării.
Sectorul digital și cel de cercetare prezintă, de asemenea, vulnerabilități semnificative. Aurel-Cătălin Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, a declarat că administrația publică nu este pregătită pentru ritmul accelerat al tehnologiilor, rămânând încă în etapa de testare a inteligenței artificiale. În paralel, Călin Alexandru Ur, directorul ELI-NP Măgurele, a evidențiat importanța infrastructurii de cercetare, care a atras ingineri din peste 25 de țări și reprezintă o investiție de aproximativ 400 de milioane de euro.
Intelegerea și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale reprezintă un punct de discuție central în ceea ce privește educația și mediul de lucru. Călin Alexandru Ur a avertizat că există riscul ca tinerii să devină leneși și să lase tehnologia să gândească în locul lor. Ionuț Valentin Sas, de la UiPath, a completat că, deși tehnologia poate compensa deficitul de forță de muncă cauzat de îmbătrânirea populației, adaptarea creativă și emoțională a oamenilor va rămâne esențială.
Problemele de salarizare afectează și capacitatea de a menține specialiștii în sectorul public. Aurel-Cătălin Giulescu a criticat nivelul de remunerare pentru experții IT din cadrul ADR, comparând aceste salarii cu cele din Ministerul Afacerilor Interne, unde acestea sunt de aproximativ 50% din nivelul de acolo. Președintele ADR a cerut o intervenție chirurgicală în gestionarea cheltuielilor publice, evitând reducerile uniforme care pot compromite viitorul instituțiilor.
În ceea ce privește infrastructura de transport, autoritățile urmăresc obținerea unor alocări mai mari prin politica de coeziune la nivelul Comisiei Europene. România, împreună cu Bulgaria și Grecia, încearcă să coordoneze pozițiile pentru a asigura finanțări suplimentare. Această strategie este considerată vitală pentru menținerea ritmului investițiilor în proiecte precum Autostrada Sibiu–Pitești sau Autostrada A7, în condițiile în care bugetele de stat sunt limitate.