Administrația locală din Cluj Napoca a efectuat plăți substanțiale pentru cele trei componente ale proiectului metroului: execuția lucrărilor, supervizarea și procesul de exproprieri. Până în prezent, în cursul anului 2026, suma totală plătită pentru aceste componente depășește pragul de 176 de milioane de lei. Această evoluție financiară reflectă continuarea contractelor cu partenerii implicați în dezvoltarea infrastructurii de transport subteran din oraș.
Firma turcă Gülermak a beneficiat de plăți care au crescut de la aproximativ 136 de milioane de lei în luna martie la aproape 162 de milioane de euro în prezent. Ultimele facturări către acest antreprenor au fost efectuate în luna mai. Totodată, activitatea pe șantier a suferit o schimbare de focus, activitatea concentrându-se în ultimele două luni pe partea de proiectare, coordonare tehnică și analiză geotehnică, în detrimentul lucrărilor vizibile.
Paralel cu execuția, Primăria a achitat sume pentru serviciile de supervizare, oferite de companiile SYSTRA și Structurall Consulting Napoca. În luna martie 2026, au fost achitate facturi către SYSTRA aferente anului 2025, precum și plăți către Structurall. În luna mai, au apărut plăți de 220.867,43 lei și 157.762,44 lei către SYSTRA, iar către Structurall au fost achitate sume de 141.259,73 lei și 34.899,46 lei. În total, suma plătită pentru supervizare către aceste entități este de aproximativ 13,45 milioane de lei.
O altă componentă majoră a cheltuielilor este reprezentată de consultanța pentru exproprieri, realizată de firma de avocatură SCPA Teaha și Fuzesi. În perioada 3-6 martie 2026, au fost efectuate 20 de plăți către această firmă, în valoare totală de 1.010.514,12 lei. Alte tranzacții de plăți către Teaha și Fuzesi au inclus sume de 167.990,49 lei, 259.874,76 lei, 951.946,01 lei, 17.634,35 lei și 99.928,03 lei, toate fiind destinate proceselor de expropriere aferente proiectului.
Stadiul actual al lucrărilor rămâne marcat de o anumită incertitudine, în ciuda fluxului constant de plăți către partenerii de proiect. În timp ce companiile de supervizare și consultanță juridică își eliberează facturile, activitatea de construcție propriu-zisă pare să fie în etapa de pregătire tehnică și analiză de teren. Această tranziție de la execuția vizibilă la partea de proiectare și coordonare este o etapă critică pentru viabilitatea infrastructurii propuse.
Proiectele de infrastructură complexă din România necesită adesea o adaptare a modelelor externe la contextul local. După cum a menționat Radu Vasile Pop, de la Agenția pentru Politici în domeniul adițiilor, nu pot fi aplicate direct modele din străinătate fără o adaptare specifică pentru realitățile naționale. Acest aspect este relevant în contextul gestionării proiectelor de anvergură care implică atât exproprieri, cât și coordonare tehnică riguroasă.