Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din România se confruntă cu proiecte de infrastructură de o complexitate ridicată, implicând construcția a peste 26 de kilometri de tuneluri. Aceste lucrări de artă sunt esențiale pentru traversarea zonelor montane și deluroase, fiind în prezent în faze de proiectare sau de execuție pe mai multe magistrale. Proiectele includ șase galerii cu lungimi de peste 1,3 kilometri, însă cele mai mari structuri vor fi cele de pe Autostrada Transilvania.
Pe Autostrada A1, tunelul Momaia, cu o lungime de 1.350 de metri, se află în etapa de teste de siguranță și este așteptat pentru inaugurare în 2026. Lucrările pe secțiunea Tigveni–Curtea de Argeș au ajuns la un stadiu fizic de 99%, fiind finalizate de antreprenorul austriac PORR. În același timp, Tunelul Holdea, situat pe tronsonul Margina–Holdea de pe A1 Lugoj–Deva, a ajuns la finalul etapei de excavare în septembrie 2026. Acest proiect, care include Tunelul Mare cu galerii de aproape 2 kilometri, ar putea fi deschis circulației în mai 2027.
O altă operațiune majoră pe Autostrada A1 Sibiu–Pitești este construcția Tunelului Poiana, care va avea 1.780 de metri și va fi excavat cu ajutorul unui utilaj TBM de 3.300 de tone. Această tehnologie avansată va permite forarea celor două galerii necesare pentru traversarea Dealului Frăsinet. Pe de altă parte, Tunelul Meseș de pe Autostrada Transilvania (A3) va deține recordul de lungime în România, cu o distanță de 2,89 kilometri. Proiectul, semnat cu asocierea Makyol–Özaltın, are o estimare de finalizare a întregii secțiuni pentru anul 2031.
Autostrada Unirii (A8) reprezintă sectorul cu cele mai numeroase structuri subterane, având cel puțin 44 de tuneluri planificate. În zona montană dintre Ditrău și Leghin sunt prevăzute 42 de galerii care vor însuma aproximativ 10,4 kilometri de tuneluri. Pe segmentul Iași–Ungheni sunt proiectate alte două structuri, dintre care cea mai lungă va avea aproximativ 1,76 kilometri. Totodată, pe Valea Oltului, secțiunea Boița–Cornetu de pe A1 va necesita șapte tuneluri, cu o lungime cumulată de circa cinci kilometri.
În prezent, infrastructura rutieră din România cuprge aproximativ 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres construite. Deși volumul total este semnificativ, dificultatea tehnică a proiectelor rămâne un factor critic, singurul tunel rutier de autostradă utilizat de la 2013 fiind Tunelul Săcel de 340 de metri de pe A1. Evoluția lucrărilor de pe șantierele actuale, precum cele de pe A1 sau A8, indică o tranziție către tehnologii de excavare mai complexe pentru a asigura continuitatea drumurilor de vest și de est.
Construcția tunelurilor și a ecoductelor, precum cele de 300 de metri de pe A1 între Deva și Lugoj, reflectă necesitatea de a integra infrastructura cu mediul natural. Aceste lucrări de artă sunt vitale pentru facilitarea tranzitului animalelor sălbatice și pentru siguranța circulației pe magistralele de mare capacitate. Proiectele de pe A1, A3 și A8 marchează o schimbare de paradigmă în modul în care România traversează relieful Carpaților.