Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași a emis un titlu executoriu prin care solicită Primăriei Iași plata sumei de 24,5 milioane de lei. Această execuție silită vizează obligații financiare stabilite încă din anul 2022 de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Suma este solicitată ca urmare a unor nereguli identificate în gestionarea și derularea unor proiecte finanțate prin fonduri europene de către instituția municipală.
Problemele financiare derivă din încălcarea unor proceduri în cadrul a două proiecte europene desfășurate în exercițiul bugetar 2007–2013. Printre neregula semnalate de autorități se numără restricționarea accesului operatorilor economici prin cerințe prea restrictive în cadrul proceselor de achiziție. De asemenea, au fost constatate situații de dublă finanțare pentru proiectarea și execuția lucrărilor de reabilitare a unei linii de tramvai, fapt care a declanșat sancțiunile aplicate.
Un alt caz de controverse vizează un proiect de modernizare a zonei de agrement C.A. Rosetti, derulat prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Verificările realizate în 2025 au indicat faptul că s-a plătit un tarif de 530 de lei pe oră pentru închirierea unui utilaj, în loc de 100 de lei pe oră, conform contractului. Această discrepanță a condus la refuzul decontării unei sume de aproape 300.000 de lei de către agenție.
Primăria Iași a contestat aceste sancțiuni în instanță, invocând nereguli procedurale și lipsa audierii reprezentanților săi înainte de emiterea somației. Totuși, Judecătoria Iași a respins cererea de anulare a executării în iulie 2026, argumentând că criticile vizează legalitatea titlurilor și nu a executării. În prezent, apelul împotriva executării silite este programat pentru ianuarie 2027 la Tribunalul Iași, după ce și Curtea de Apel București a dat un verdict nefavorabil anterior.
În ceea ce privește proiectul C.A. Rosetti, reprezentanții Primăriei au susținut că majorarea costurilor a fost cauzată de inflație și dificultăți logistice. Judecătorii au respins aceste argumente, menționând că diferența de 430 lei/oră nu a fost justificată și că activitățile invocate erau previzibile. Recursul în acest dosar este stabilit pentru martie 2027 la Curtea de Apel Bacău, după ce ADRNE a argumentat că modificarea prețului încalcă regulile contractuale.
Gestionarea fondurilor europene de către administrațiile publice locale rămâne un subiect de monitorizare strictă de către instituțiile de control. În România, deciziile privind recuperarea sumelor de la proiectele de infrastructură și modernizare sunt adesea supuse unor procese juridice lungi. Monitorizarea acestor fluxuri financiare este esențială pentru asigurarea transparenței în utilizarea resurselor de la nivel european în cadrul proiectelor de dezvoltare regională.