România urmează să integreze peste 26,5 kilometri de tuneluri pe rețelele de autostrăzi A1, A3 și A8, pentru a facilita traversarea zonelor montane dificile. Aceste lucrări de infrastructură vizează reducerea distanțelor de parcurs prin munți, însă termenele de finalizare variază semnificativ, de la toamna anului curent până în anul 2031. În prezent, unele dintre aceste proiecte sunt în etapa de execuție, în timp ce altele se află încă în faza de proiectare.
Pe traseul autostrăzii Sibiu–Pitești, Tunelul Momaia, cu o lungime de 1,35 kilometri, este cel mai aproape de deschiderea către trafic. Inaugurarea acestuia este estimată pentru toamna anului curent, după ce vor fi finalizate testele de siguranță necesare. Tunelul dispune de două galerii paralele și va fi dotat cu sisteme de monitorizare și tehnologii pentru identificarea obstacolelor. Tot pe acest traseu, pe secțiunea Cornetu–Tigveni, se pregătește Tunelul Poiana, de 1,78 kilometri, realizat cu un utilaj TBM de 3.300 de tone.
Pe autostrada A1, segmentul Lugoj–Deva, lucrările includ Tunelul Mare, cu galerii de aproape doi kilometri, și Tunelul Mic, cu galerii de peste 400, respectiv 360 de metri. În septembrie 2026, excavarea ambelor galerii ale Tunelului Mare fusese deja finalizată, iar stadiul fizic al întregului tronson depășise pragul de 75%. Deschiderea acestui sector la trafic este programată pentru anul 2027. În zona Boița–Cornetu, constructorii trebuie să realizeze șapte tuneluri care vor avea o lungime cumulată de aproximativ cinci kilometri.
Autostrada Transilvania A3 va găzdui cel mai lung tunel rutier de autostradă din țară, Tunelul Meseș, care are o lungime de 2,89 kilometri. Acesta va traversa munții Meseș în județul Sălaj, făcând parte din secțiunea Poarta Sălajului–Zalău–Nușfalău. Proiectul, pentru care contractul a fost semnat în aprilie 2025, implică și construcția a 65 de poduri, pasaje și viaducte. La începutul lunii octombrie 2026, proiectul se afla în etapa de proiectare, cu o finalizare estimată pentru anul 2031.
Autostrada Unirii A8 prezintă, de asemenea, un volum important de lucrări subterane, în special pe sectorul montan Ditrău–Leghin, unde sunt proiectate 42 de tuneluri. Lungimea cumulată a acestora este de aproximativ 10,4 kilometri. Pe traseul dintre Iași și Ungheni sunt prevăzute alte două tuneluri, dintre care cel mai lung va avea 1,76 kilometri. Realizarea acestor infrastructuri depinde de depășirea unor obstacole legate de finanțare, autorizații, condiții geologice și instalarea sistemelor de siguranță.
Dezvoltarea acestor proiecte de infrastructură majoră are loc într-un context economic marcat de presiuni asupra bugetelor familiilor. Scumpirea motorinei a început să genereze un efect în lanț care împinge în sus prețurile alimentelor și ale altor produse de bază. Această evoluție economică poate influența indirect gestionarea costurilor în cadrul marilor proiecte de construcții de drumuri și autostrăzi din România.