Secretarul general al Ministerului Mediului, Alexandru Avram, a participat la reuniunile organizate în marja Comitetului Reprezentanților Permanenți la Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), la Nairobi, Kenya. Evenimentul, desfășurat pe 9-10 septembrie, a pus accent pe gestionarea sustenabilă a apelor uzate și a nutrienților. Alexandru Avram a sublinsat că apele uzate nu trebuie privite doar ca o problemă de mediu, ci ca o resursă valoroasă pentru sectoarele de apă, energie și agricultură.
În cadrul evenimentului intitulat „From wasted water to 'used water' recovery”, a fost lansată publicația UNEP „Valuing Nutrients and Wastewater: Transforming Hidden Costs into Investment Opportunities”. Documentul susține o schimbare de paradigmă, propunând transformarea costurilor de mediu în oportunități de investiții. Prin recuperarea substanțelor precum azotul și fosforul, se poate contribui la dezvoltarea economiei circulare și la reducerea poluării, oferind soluții concrete pentru un viitor mai sustenabil.
Delegația română, care a fost reprezentată și de Mihai Constantinescu, co-chair al grupului de lucru pentru azot al UNEP, a prezentat experiența țării în reducerea poluării cu nutrienți. Agenda evenimentului a inclus teme esențiale precum utilizarea eficientă a fertilizanților, integrarea politicilor pentru apă, aer și sol, precum și soluții de finanțare pentru investiții la scară largă. România susține elaborarea Planurilor Naționale Integrate de Acțiune pentru Azot în acest context.
Potrivit studiului UNEP, procesul de tratare sigură a apelor uzate poate genera venituri globale de 10 trilioane de dolari. La nivel de resurse, se estimează că pot fi furnizate anual aproximativ 350 de miliarde m³ de apă și se pot crea între 3 și 7 milioane de locuri de muncă verzi. De asemenea, recuperarea azotului și a fosforului ar putea acoperi peste 13% din necesarul global de fertilizanți utilizat în agricultură.
România a susținut necesitatea continuării investițiilor în infrastructura de rețele de apă și canalizare, precum și în stații moderne de epurare. Alexandru Avram a menționat că, în contextul deficitului de apă și al debitelor negative din Europa, este crucial să trecem de la simpla tratare la valorificarea resurselor. Investițiile realizate prin PNRR și fondurile europene sunt văzute ca pași necesari pentru utilizarea tehnologiilor de recuperare a resurselor.
România deține, alături de India, președința Grupului de lucru pentru azot al UNEP, o entitate care reunește în prezent 98 de state membre. Această poziție permite țării să participe activ la definirea politicilor globale de gestionare a nutrienților. Obiectivul central rămâne transformarea modului în care societatea percepe apele uzate, trecând de la abordarea de deșeu la cea de resursă strategică pentru ecosisteme și economie.