Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP relevă o scădere a încrederii angajaților din sectorul public în procesele de recrutare. Datele colectate de la 2.169 de bugetari din România arată că 54,7% dintre respondenți consideră că organizarea unor concursuri cu rezultate stabilite dinainte este o situație care apare uneori sau frecvent. Această percepție indică o problemă structurală în modul în care funcționarii publici privesc mecanismele de selecție din instituțiile statului.
Analiza detaliată a răspunsurilor arată că 34,4% dintre participanți susțin că organizarea unor concursuri pur formale, cu rezultatul cunoscut în prealabil, are loc uneori. În același interval, 20,3% dintre cei chestionați afirmă că astfel de practici sunt frecvente în cadrul instituțiilor. Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, subliniază că aproape 55% dintre bugetari consideră că o parte din aceste procese sunt doar un „teatru administrativ”, ceea ce pune sub semnul întrebării corectitudinea recrutării.
Scepticismul este mai accentuat în rândul angajaților cu o experiență îndelungată în administrația publică. Dintre cei care au peste 25 de ani de vechime în sistem, 35,9% declară că întâlnesc uneori concursuri cu rezultat cunoscut dinainte, iar 22,7% susțin că fenomenul este frecvent. În contrast, angajații cu mai puțin de patru ani vechime sunt mai optimiști, 29,9% dintre aceștia afirmând că nu există concursuri de fațadă, față de doar 23,8% dintre persoanele cu peste 25 de ani de experiență.
Pe lângă problemele legate de recrutare, studiul evidențiază un nivel ridicat de autocenzură în cadrul instituțiilor publice. În total, 66,2% dintre bugetarii chestionați indică existența unei forme de presiune asupra libertății de exprimare la locul de muncă. Mai exact, 21,7% dintre respondenți susțin că angajații evită în foarte mare măsură să își exprime opiniile din teama unor consecințe profesionale, în timp ce alți 20% afirmă că acest lucru se întâmplă în mare măsură.
În ceea ce privește evoluția generală a administrației, 57,4% dintre respondenți observă o direcție pozitivă în ultimii cinci ani. Dintre aceștia, 45,6% consideră că îmbunătățirea a fost ușoară, în timp ce 11,8% văd o evoluție semnificativă. Totuși, impactul reorganizărilor instituționale este perceput negativ de o parte din angajați. Doar 6,8% consideră că aceste schimbări au făcut activitatea mai eficientă, în timp ce 20,4% susțin că reorganizările au generat confuzie și dificultăți în gestionarea activității de zi cu zi.
Studiul de față a fost desfășurat pe un eșantion de 2.169 de angajați din sectorul public din România, prin colectarea datelor în perioada 19 martie – 28 mai 2026. Rezultatele oferă o imagine complexă asupra modului în care funcționarii percep reformele și transparența proceselor interne, evidențiind o discrepanță între percepția progresului general și experiența concretă a reorganizărilor structurale.