Un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP în octombrie 2026 relevă o percepție critică asupra modului în care sunt utilizați banii publici în România. Din totalul celor 2.169 de angajați din sectorul public chestionați, doar 30,1% susțin că fondurile cheltuite sau atrase în ultimii ani au generat rezultate concrete în cadrul instituțiilor lor. Majoritatea respondenților, reprezentând 42,7%, consideră că îmbunătățirile observate sunt sub așteptări, în timp ce 23,3% afirmă că nu au remarcat niciun rezultat vizibil.
Analiza indică faptul că risipa este asociată în principal cu anumite tipuri de cheltuieli specifice. Contractele de consultanță și serviciile externe cu valoare discutabilă au fost identificate de 30,6% dintre participanți ca fiind surse de risipă. Pe locul secundar se află menținerea unor structuri și posturi fără o utilitate clară, menționată de 29,3% dintre respondenți. De asemenea, platformele informatice și softurile slab concepute au fost semnalate de 28,8% dintre cei implicați în sondaj.
Eficacitatea proiectelor de modernizare este, de asemenea, sub semnul întrebării pentru o parte semnificativă a funcționarilor. Aproximativ 60,8% dintre participanți au declarat că au observat, cel puțin ocazional, proiecte de modernizare care nu produc efecte reale în instituțiile lor. În acest context, 30,5% au menționat că întâlnesc situații în care cheltuielile sunt orientate spre imaginea instituției sau spre aparența de modernizare, în detrimentul nevoilor reale de funcționare.
Sondajul evidențiază și o discrepanță între percepția generală și experiența directă a angajaților. Deși 50,3% consideră că proiectele sunt realizate în mare măsură doar pentru justificarea fondurilor alocate, 54,4% dintre respondenți spun că nu au observat achiziții făcute exclusiv pentru bifarea indicatorilor unui proiect în propriile instituții. Această diferență sugerează că evaluările se concentrează pe imaginea sectorului public, nu neapărat pe experiența zilnică a fiecărui funcționar.
Fondurile europene reprezintă un alt punct de interes în cadrul studiului realizat de APSAP. Un procent de 46,9% dintre participanți afirmă că nu au beneficiat direct, în activitatea lor profesională, de aceste fonduri utilizate în România. Doar 11,8% dintre respondenți susțin că au beneficiat personal și direct de fonduri europene prin proiecte, burse sau alte tipuri de finanțări. Diferențele de percepție apar și în funcție de nivelul veniturilor, fiind mai mici la cei cu salarii de peste 9.000 de lei.
Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP nu constituie un audit oficial al cheltuielilor publice și nu verifică legalitatea achizițiilor efectuate. Acesta măsoară exclusiv percepția și opiniile angajaților din sectorul public cu privire la utilizarea resurselor, eficacitatea reorganizărilor și climatul profesional. Rezultatele oferă o perspectivă asupra modului în care schimbările administrative și investițiile sunt resimțite de către personalul care activează în cadrul instituțiilor de stat.