Implementarea noului Cod al urbanismului a generat dezbateri aprinse privind regimul de intervenții în zonele construite protejate. Discuțiile au avut loc vineri, 11 septembrie, la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, într-o sesiune care a reunit primari, arhitecți și reprezentanți ai instituțiilor de control. Problema centrală vizează modul în care proprietarii trebuie să obțină autorizații pentru lucrări în zonele cu valoare arhitecturală.
Ilie Dan Nanu, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, a sublieniat că noul Cod creează dificultăți procedurale și în emiterea certificatelor de urbanism. Această situație afectează atât primăriile, cât și Consiliul Județean, care se află într-o stare de incertitudine legislativă. În zonele construite protejate, unde nu se regăsesc monumente sau clădiri cu valoare arhitecturală, obligația de obținere a acordului Direcției pentru Cultură nu mai este menționată explicit în textul noului Cod.
Paul Mureșan-Iuga, arhitectul-șef al județului Sibiu, a avertizat că modificările afectează controlul și sancționarea lucrărilor de construcții. El a indicat faptul că lipsa unor norme de aplicare clare va întârzia procesul de clarificare, similar situației de după vechea legislație. Ministerul Culturii va trebui să intervină cu explicații suplimentare privind interpretarea articolelor ce vizează zonele de protecție, pentru a evita situații în care fapte care anterior erau infracțiuni sunt acum problematice.
Conflictul juridic este evidențiat de arhitectul Dan Isăilă, care susține că noul Cod intră în contradicție cu legea specială a monumentelor. Conform acestuia, orice intervenție în zonele protejate necesită acordul Ministerului Culturii, conform legislației de specialitate care rămâne în vigoare. În schimb, un alt expert a argumentat că proprietarii nu pot fi sancționați pentru lucrări care nu sunt în mod expres interzise de textul actual al legii.
Ioan Marian Țiplic, președintele Comisiei Naționale de Arheologie, a criticat faptul că prevederile nu au fost corelate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod. El a avertizat că instituțiile vor fi nevoite să ia decizii individuale, ceea ce va duce inevitabil la procese în instanță. Lipsa unei armonizări între Codul de urbanism și legislația patrimoniului va genera neconcordanțe pe care atât autoritățile, cât și cetățenii le vor experimenta direct.
În contextul actual, adoptarea și modificarea actelor legislative sunt strâns legate de respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR. Această presiune temporală poate face ca procesul de corectare a erorilor identificate în noul Cod să fie unul lent și dificil. În acest scenariu, autoritățile de control și instituțiile de protejare a patrimoniului rămân într-o zonă de incertitudine juridică până la emiterea unor norme de aplicare clare.