Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregătește o reorganizare a structurii organizatorice, prin care se prevede un număr mai mic de posturi față de organigrama actuală. Președintele instituției, Adrian Țuțuianu, a prezentat miercuri un proiect de lege care stabilește un total de 371 de posturi, cifra neincludând funcțiile de demnitate publică și personalul cabinetelor acestora. Această mișcare marchează o schimbare față de situația de până nu demult, când organigrama prevedea peste 500 de posturi.
O schimbare majoră vizează funcționarea structurilor teritoriale ale Autorității Electorale Permanente. În cadrul noii organizări, aceste unități vor opera cu doar trei sau patru angajați, în loc de numărul mai mare de personal care era prezent anterior. Adrian Țuțuianu a explicat faptul că, în urmă cu șase-șapte luni, existau structuri județene care dispuneau de directori și ajungeau până la zece angajați. Noua abordare urmărește o structură mai apropiată de atribuțiile reale ale instituției.
Proiectul de lege urmărește centralizarea atribuțiilor AEP, care în prezent sunt dispersate în mai multe acte normative, într-un cadru legislativ unic. Din punct de vedere al numărului de angajați, la începutul anului AEP avea 396 de posturi ocupate, în timp ce în prezent sunt ocupate aproximativ 350. Noua reglementare propune un număr de 371 de posturi, excluzând funcțiile de demnitate publică și personalul cabinetelor, conform celor expuse de președinte.
Modificările vizează și modul de numire a conducerii instituției, inclusiv mandatul președintelui și al celor doi vicepreședinți, care va rămâne de opt ani. În prezent, președintele este desemnat de Parlament, în timp ce unul dintre vicepreședinți este numit de președintele României, iar celălalt de prim-ministru. Sub noua regulă, atât președintele, cât și vicepreședinții ar urma să fie numiți prin hotărâre a Parlamentului, justificând statutul de autoritate autonomă.
În cadrul noii structuri, secretarul general ar urma să fie desemnat de președintele AEP, spre deosebire de situația actuală în care este desemnat de prim-ministru. De asemenea, proiectul prevede înființarea Centrului național pentru dezvoltarea managementului electoral, o structură dedicată formării profesionale, cercetării și educației electorale. Personalul va trebui să declare că nu face parte din niciun partid politic, iar salarizarea va fi similară cu cea a angajaților Parlamentului.
Această reformă a procedurilor de organizare și funcționare a vine într-un moment în care AEP caută să își consolideze statutul de autoritate autonomă aflată sub control parlamentar. Proiectul de lege vizează nu doar reducerea numărului de angajați, ci și capacitatea instituției de a obține venituri proprii, pe lângă subvențiile de la bugetul de stat. Actele adoptate de autoritate vor fi publice și pot fi contestate în instanță, asigurând un cadru juridic unitar.